97% Owned – documentar economic

Posted by
/ Leave a comment

Filmul “97 Percent Owned” (“97% Deţinut, Posedat”) reprezintă un studiu fundamental despre sistemul financiar și economic. E primul documentar care abordează problema și modul de funcționare a băncilor centrale și a procesului de creare a banilor.

Pentru subtitrare, începeți redarea filmului, apoi apăsați butonul CC

97 percent owned

Atât timp cât banii dirijează orice activitate din lume, e absolut necesar să le înțelegem natura. Totuși, întrebările aparent simple sunt evitate, întrebări precum: Cum sunt creati banii? Care este originea lor? Cine are de castigat? Carui scop ii servesc? Ce este un sistem financiar? Ce sunt banii din sistemul financiar?

Timp de secole mecanismul sistemului financiar a fost ascuns de ochii curioși ai populației. Totuși, impactul acestuia, atât la nivel național, cât și internațional, posibil este insurmontabil, dat fiind faptul că anume sistemul monetar asigură baza dominației internaționale și controlului național. Astăzi când aceste baze sunt zdruncinate de crize, necesitatea unui dialog deschis și onest, privind viitorul sistemului monetar, nu a fost niciodată mai mare. Criza economică e similară unui cancer.
Dacă în continuare așteptați, în speranța că această criză se va evapora de la sine, identic unui cancer aceasta va continua să se extindă și va fi prea târziu. Astfel, îndemnul meu ar fi: ”Pregătiți-vă!”

Sursa

Site Oficial

 Trailer


Transcript

La moment trebuie să renunțăm la iluzia că statul va soluționa problema.
1:12
Statele nu conduc lumea, ”Goldman Sachs” conduce lumea.
1:17
”Am ajuns la limita când se poate produce o furtună perfectă”.
1:20
În opoziție se află interesele corupte și adânc înrădăcinate, care trag cu urechea în coridoarele puterii
1:26
și pentru care nu există motive să renunțe la privilegiile, percepute ca fiind pe deplin meritate.
1:32
– Are acesta un plan de reformare a sistemului național de sănătate? – NU! – Un plan de reformare a poliției? – NU!
1:39
– Un plan pentru a reduce deficitul bugetar? – NU!
1:44
Liniște! Vă chem la calm! Liniște!
1:50
Aveți încredere în guvern?
1:55
Încercați să vă calmați și să vă comportați ca un adult, în caz că nu vă reușește, dacă vă depășește,
2:02
părăsiți sala. Ieșiți afară. Ne vom descurca în lipsa Dvs.!
2:06
”Aceasta este stația de alimentare a frăției bancare.”
2:10
Nu e nicio coincidență în faptul că prosperitatea și falimentul au devenit o problemă ciclică în jurul anilor 1700,
2:16
atunci când William Paterson a fondat Banca Națională a Angliei – ”Bank of England”.
2:24
Acest comportament este intolerabil, or, publicul… Nu, nu e amuzant!
2:32
Doar în mintea Dvs. este amuzant. Nu e deloc amuzant, e rușinos.
2:38
Unica soluție – Revoluție!
2:44
Sistemul este inerent instabil, acesta fiind efectul puterii internaționale, posedată de părțile dominante,
2:51
or, la originea acesteia stă ideea: ”Cum aș putea obține ceva din nimic?”.
2:57
Analizele statistice demonstrează că de fiecare dată când un imperiu începe a intra în declin,
3:03
moneda acestuia degradează.
3:06
Nu există nici un ghid privind modul în care funcționează acest sistem.
3:09
Spre exemplu, un cercetător al postului BBC, implicat în realizarea unui documentar regizat de Robert Peston,
3:14
a solicitat de la ”Bank of England” să i se răspundă: ”Dacă i se poate explica cum sunt creați banii?”
3:19
Oficialii băncii au răspuns ”Nu”.
3:22
Acest documentar va investiga și explica acest sistem în continuă schimbare,
3:26
precum și impactul pe care îl are la nivel național și internațional.
3:36
97% Posedat
3:42
Cum sunt creați banii?
3:56
Bancnote și monede
4:06
În 2010 în Marea Britanie totalul banilor aflați în circulație echivala cu cifra de £2,15 trilioane
4:12
2,6% din acest total constituiau numerarul fizic, £53,5 miliarde.
4:18
Restul – 2,1 trilioane sau 97,4% din totalul de bani erau banii băncilor comerciale.
4:27
3% din totalul de bani e creat de banca centrală,
4:33
or, în mod esențial, acești bani, spre exemplu dacă creezi o bancnotă de 10 £, pot fi vânduți către o bancă
4:39
care îi va introduce în sistemul ei de transferuri asincronice și va fi ținută să-ți restituie acele 10 £ sau să le cumpere la echivalentul de 10 £.
4:45
Acești bani ar putea fi privați de dobândă, dar anume acești bani vor fi transferați către trezorerie,
4:52
astfel aceasta este o formă de acumulare de fonduri pentru stat. Ea poartă denumirea de „seigniorage”.
4:58
Seigniorage – profitul obținut de stat prin emisie monetară. Diferența dintre valoarea nominală a bancnotelor și monedelor în raport cu costul lor de producție.
5:07
Atunci când Bank of England creează o bancnotă de 10 £, ea suferă cheltuieli de 3 sau 4 pence pentru a o imprima
5:14
și o vinde băncilor comerciale la valoarea ei nominală de 10 £, astfel încât profitul,
5:22
diferența dintre imprimarea și vânzarea bancnotei la costul de 10 £, este încasat direct de către trezoreria statului.
5:29
Pe cale de consecință profitul obținut din crearea banilor fizici, bancnotelor, este direcționat către trezorerie
5:37
și reduce valoarea taxelor care urmează să le plătim. În ultimii 10 ani s-au înregistrat acumulări de £18 miliarde.
5:44
În 1948 bancnotele și monedele constituiau circa 17% din totalul banilor.
5:52
Acesta a fost un factor decisiv pentru posibilitatea statului de a finanța reconstrucția postbelică.
5:57
Aceasta a inclus și înființarea sistemului național de sănătate.
6:01
În doar 60 de ani cota bancnotelor și monedelor s-a redus sub indicele de 3%.
6:12
Anterior anului 1844 bancnotele erau create de băncile particulare și statul nu profita din crearea lor.
6:20
În perioada preindustrială erau multiple forme de bani, ce reușeau să co-existe simultan,
6:26
astfel, ascensiunea banilor a căror valoare e sponsorizată și regularizată de stat este un fenomen relativ recent.
6:34
În anii 1840 nu exista o lege care le-ar interzice băncilor să creeze propriile bancnote.
6:39
Astfel, ele au considerat oportună emiterea de bilete de hârtie, ca mod de reprezentare a valorii banilor deținuți în contul bancar.
6:46
În locul retragerii monedelor de metal prețios din bancă pentru efectuarea de plăți către cineva,
6:52
puteai obține hârtia, care indica câți bani deții în bancă și o puteai transmite cuiva,
6:57
pentru ca acel cineva să poată retragă respectivele monede din bancă.
7:00
Cu timpul aceste hârtii au devenit la fel de valoroase ca banii.
7:04
Populația utiliza bancnotele de hârtie în locul retragerii banilor reali din bancă
7:08
și, evident, odată ce băncile au constatat că ceea ce au creat a devenit tipul dominant de bani în economie,
7:17
acestea au înțeles că prin crearea mai multor hârtii cu valoare bănească, vor fi generate profituri.
7:21
Ele pot imprima noi bancnote, să le înstrăineze și să încaseze dobândă reală peste valoarea lor ipotetică .
7:26
Și băncile au realizat asemenea speculații până în anii 1840. În anii ’40 ai sec. XIX-lea aceste ilegalități au trecut peste limita admisibilului,
7:31
fapt ce a cauzat survenirea inflației, care a destabilizat economia. Astfel, în 1844
7:36
guvernul conservator al lui Robert Peel a promovat o lege,
7:42
care a deposedat băncile comerciale de puterea de a crea bani, ea fiind restituită statului.
7:48
Din acel moment Bank of England era unica autoritate abilitată să creeze bancnote de hârtie.
7:58
Ulterior, totul a fost transpus în expresie digitală și ceea ce folosim astăzi drept bani nu sunt altceva decât numere digitale, care pot fi create de băncile comerciale din nimic.
8:09
Problema e că legislatorii nu au inclus în acea lege depozitele,
8:16
depozitele la vedere, deținute în bănci de indivizi sau formele electronice de bani,
8:24
care în mod esențial sunt acele depozite la vedere. Astăzi, majoritatea banilor aflați în circulație sunt bani electronici,
8:32
or, anume depozitele bancare la vedere sunt plasate pe conturile noastre.
8:38
Deci, într-un fel, legislația nu e ]n pas cu evoluțiile relative banilor electronici și cu modul în care operează băncile.
8:50
Banii deținuți în bancă sunt denumiți depozite la vedere.
8:53
Această este o noțiune contabilă, utilizată de bănci pentru a crea linii de creditare.
8:58
Băncile urmează același algoritm atunci când creează împrumuturi. Toți banii păstrați în bancă sunt o inscripție contabilă.
9:09
Banii băncilor comerciale
9:13
Realitatea e că în prezent banii nu sunt imprimați pe hârtie și nu sunt monede de metal, ei sunt digitali.
9:19
Sunt doar numere dintr-un sistem computerizat. E cardul de debit Visa. E cardul de transferuri asincronice.
9:25
E doar plasticul. Sunt doar numere dintr-un sistem computerizat, banii se mișcă dintr-un sistem computerizat în altul.
9:34
E o mare bază de date și acești bani digitali sunt astăzi folosiți pentru a efectua plăți.
9:41
E ceea ce, în fapt, utilizăm pentru a dirija economia.
9:43
Consider că un număr impunător de oameni din Marea Britanie au încrederea că guvernul sau banca centrală
9:48
controlează majoritatea banilor aflați în circulație și emit noi bani în circulație,
9:56
or, acesta nu e cazul.
9:58
Băncile private creează vasta majoritate a banilor aflați în circulație și decid modul de alocare a acestora.
10:09
Noțiunea oficială a acestor operațiuni contabile este „banii băncilor comerciale”.
10:16
Atunci când băncile oferă împrumuturi populației, ei creează bani bancari.
10:21
Când un consumator rambursează un împrumut, respectivii bani sunt distruși.
10:26
Băncile rețin dobânda drept profit.
10:30
Există multe concepţii eronate privind modul în care activează băncile.
10:33
Centrul Cobden a realizat un studiu statistic prin care celor intervievaţi li s-a cerut opinia despre modul în care operează băncile.
10:41
Circa 30% din respondenţi consideră că atunci când îţi plasezi banii într-o bancă, ei rămân intacţi şi în siguranţă.
10:47
E de înţeles de ce fiecare copil are o puşculiţă în care în continuu introduce bani
10:53
şi în caz de timpuri sumbre spargi puşculiţa şi iei acei bani pentru a-i cheltui.
10:57
Deci, un număr impunător de persoane concept activitatea bancară astfel:
11:01
banii sunt undeva în siguranţă, fiind acolo pentru cazul în care ai nevoie de ei.
11:05
60% din respondenţi presupun că atunci când îţi depozitezi banii, ei sunt transmişi persoanelor care doresc să-i ia cu împrumut.
11:14
Astfel, am avea o pensionară care continuă să facă economii toată viaţa şi a cărei bani sunt împrumutaţi
11:20
unui cuplu de tineri care doresc să-şi cumpere o casă. În realitate, însă, băncile nu activează aşa.
11:26
“În esenţă e un truc contabil… Băncile creează bani. Ele nu oferă bani cu împrumut… Atunci când o bancă oferă ceea ce numim un împrumut, ea pretinde că ai realizat un depozit… şi ea trebuie să inventeze răspunderea clientului… Anume aşa sunt create rezervele de bani.” (Prof. Richard Werner)
11:44
La moment în Marea Britanie crearea banilor şi controlul circulaţiei lor e în mâinile băncilor private.
11:52
Circa 97% sau 98% din banii creaţi rezultă din datoriile debitorilor, i-am putea numi “bani debitoriali”,
12:01
în mod esenţial produşi în urma plasării în circulaţie a banilor prin mecanismul împrumuturilor.
12:07
Or, acest fapt e slab înţeles în societate.
12:10
Nu e teorie de conspiraţie, nu e o teorie dementă, e modul în care banca centrală a Angliei descrie procesul.
12:18
Atunci când băncile oferă împrumuturi, ele creează noi bani.
12:21
…sectorul bancar joacă cel mai important rol în crearea banilor… Atunci când băncile oferă împrumuturi ele creează depozite suplimentare pentru cei care împrumută bani. (Paul Tucker – Guvernatorul Bank of England)
12:34
Puţini economişti înţeleg modul în care operează sistemul monetar
12:37
însă în cazul în care nu realizezi cum circulă banii, eronat vei considera că
12:42
dacă toţi ar depozita bani, acest fapt va avea un impact pozitiv pentru economia naţională.
12:45
Ceea ce cu adevăr se întâmplă, atunci când înţelegi sistemul monetar,
12:48
e că depozitarea de bani reduce volumul lor în economie şi, în efect, vom avea o recesiune economică.
12:54
Astfel, majoritatea economiştilor nu operează cu acest tablou deplin. Ei nu percep toate elementele sistemului.
13:00
Ei se bazează pe presupuneri, create de volumul limitat de informaţii fără a se deda detaliilor.
13:08
Şi anume banii sunt epicentrul economiei. În cazul în care nu înţelegi originea lor,
13:14
cine şi când îi creează, atunci cum poţi înţelege economia per ansamblu?
13:25
Reieşind din faptul că marea majoritate a banilor pe care îi folosim nu au o expresie în numerar, ci electronică,
13:31
e lesne de înţeles că cel ce creează banii electronici obţine şi veniturile rezultate din aceasta
13:35
şi în mod evident crearea de bani electronici e mult mai profitabilă decât crearea de numerar
13:39
din simplul motiv că nu există costuri de producţie ca atare.
13:42
Pe cale de consecinţă, având un profit de £18 miliarde, realizat timp de un deceniu de producţie a numerarului,
13:49
băncile au creat concomitent £1,2 trilioane.
13:55
În perioada anilor 1998 – 2007 rezerva monetară a Marii Britanii s-a triplat.
14:01
£1,2 trilioane au fost create de bănci, iar £18 miliarde – de trezorerie.
14:08
Mulţi consideră că, atunci când enunţ sau enunţăm această idee sau când mişcarea socială Positive Money o susţine, toţi suntem decât o adunătură de nebuni.
14:14
Însă, în data de 9 martie 2009, guvernatorul Rezervei Federale,
14:20
Ben Bernanke, a oferit un interviu, difuzat în mass-media. Acesta a fost primul interviu oferit vreodată de guvernatorul Băncii Centrale a Statelor Unite.
14:28
Cu o zi înainte, acesta a dispus refinanţarea companiei AIG, care nu e decât o companie de asigurări şi nicidecum o bancă.
14:36
Volumul refinanţării valora circa $160 de miliarde.
14:39
Astfel, jurnalistul l-a întrebat: “Dle Bernanke de unde aţi obţinut $160 de miliarde pentru a refinanţa AIG?”
14:46
Rezerva Federală cheltuie banii proveniţi din taxe şi impozite?
14:48
Nu sunt bani contribuabililor. Băncile deţin conturi înregistrate la Rezerva Federală, similare celor deţinute de persoane la bănci.
14:56
Deci, pentru a refinanța o bancă, pur și simplu folosim calculatorul pentru a marca mărimea contului deţinut la Rezerva Federală.
15:03
Procesul e asemănător, deşi nu identic, cu activitatea de imprimare a banilor şi nu cu împrumutarea lor.
15:12
Băncile creează noi bani atunci când extind activitatea de creditare, cumpără activele existente
15:17
sau efectuează plăţi pe cont propriu, acţiuni care în majoritar implică mărirea propriilor active.
15:24
Atunci când o bancă cumpără titluri de valoare, precum obligaţiunile corporative sau de stat,
15:29
ea adăugă obligaţiunea la activele sale şi măreşte depozitul bancar al companiei în volumul corespondent al obligaţiunii.
15:37
Noi bani bancari intră în circulaţie atunci când persoanele cheltuie creditele oferite lor de către bănci.
15:45
Discutând cu populaţia din august 2009 aproximativ până la alegerile generale din Marea Britanie (6 mai 2010),
15:55
circa 8 sau 9 luni, bătând la uşa oamenilor, am descoperit că atunci când încerci să le explici modul în care operează sistemul monetar,
16:02
te ciocneşti de un refuz aproape înnăscut al oamenilor de a accepta că o asemenea situaţie bizară poate exista cu adevărat.
16:13
“Nu! E imposibil. Ce doriţi să spuneţi? NU poate fi… băncile nu ar face una ca asta… băncile nu creează bani din aer.
16:21
E ridicol. Ele nu pot face una ca asta. EIe oferă cu împrumut banii plasaţi în depozit.”
16:24
Majoritatea oamenilor percep banii într-un anumit mod. Ei sunt obişnuiţi cu faptul că îşi administrează banii conform unui algoritm particular
16:30
şi ei încearcă să implementeze aceiaşi idee de funcţionare a micii lor economii casnice faţă de economia naţională.
16:39
Şi desigur ea nu funcţionează sub nicio formă.
16:43
Către anul 2008 incredibilul portofoliu de împrumuturi creat de bănci prin mecanisme de creditare,
16:47
cunoscut şi sub noţiunea banilor comercial-bancari, valora peste £2 trilioane.
16:53
Până în 1982 raportul monedelor şi bancnotelor faţă de depozite era de 1 la 12.
17:00
În 2010 acest raport indica valoarea de 1 la 37.
17:06
Altfel spus, pentru fiecare liră sterlină creată de trezorerie existau 37 de lire sterline create de bănci.
17:14
Timp de 10 ani, anteriori crizei din 2007,
17:18
rezervele monetare ale băncilor comerciale din Marea Britanie s-au extins între 7% și 10% în fiecare an.
17:25
O creștere de 7% e echivalentul dublării rezervei monetare pentru fiecare 10 ani.
17:32
Mărimea banilor creați din nimic e incredibilă,
17:35
£1,2 trilioane în ultimii 10 ani.
17:38
Acești bani sunt distribuiți reieșind din prioritățile sectorului bancar,
17:44
nu cele ale societății.
17:48
Activele sectorul bancar au crescut din 1980 de la $2.5 trilioane la $40 trilioane.
17:58
În 1980, volumul global al activelor bancare valora de 20 ori mai mult decât valoarea economiei globale.
18:04
În 2006, conform datelor Națiunilor Unite, ele valorau de 75 de ori mai mult.
18:10
Respectiva diagramă arată că partea procentuală a activelor bancare din PIB-ul Marii Britanii
18:16
rămânea neschimbată în anii 1960, circa 50% – 60%. Ulterior, ea urcă în mod dramatic.
18:26
Și astăzi realii bani se dobândesc fără a produce absolut nimic.
18:31
Ei pur și simplu sunt creați prin forme de speculă – în esență prin producerea banilor din bani.
18:35
E cea mai profitabilă și cu adevărat cea mai mare activitate economică, care există astăzi în lume.
18:46
În prezent, băncile nu sunt restricționate privind volumul împrumuturilor,
18:51
dat fiind acest fapt oare câte noi credite pot fi create din nimic? Ele sunt restricționate doar prin propria voință de a împrumuta.
19:03
Problemele relative dreptului băncilor de a crea bani… Există două probleme de bază.
19:07
În primul rând – faptul că acești bani sunt creați odată cu oferirea împrumuturilor,
19:10
garantează că trebuie să dobândim de la bănci banii necesari economiei.
19:17
Pe cale de consecință, pentru a avea o economie prosperă, guvernul trebuie să aplice strategii,
19:23
care permit continua îndatorare financiară a populației.
19:26
Unica modalitate prin care guvernul poate crea o putere de cumpărare adițională se rezumă la implicarea sa și a noastră în datorii și mai mari.
19:35
Cea de-a doua mare problemă se referă la faptul că băncile mereu au inițiativa de a crea noi bani.
19:42
Ele creează noi bani prin oferirea de noi împrumuturi.
19:44
Ele dobândesc beneficiile, comisioanele și stimulează maximal posibil cererea de împrumuturi.
19:49
E necesară dezvoltarea unei culturi comerciale. Ce au făcut băncile?
19:53
Au angajat un individ extraordinar, un băiat plăcut, Andy Hornby, care a venit de la ASDA (rețea de magazine din Marea Britanie)
19:58
pentru a transforma banca într-un supermarket de vânzări cu amănuntul.
20:03
Dacă le încredințezi bancherilor să controleze rezervele monetare,
20:07
acestea vor continua să crească simultan cu volumul datoriilor bănești,
20:11
ajungând la punctul de colaps, când unii indivizi nu-și vor putea onora datoriile. Doar în acest caz bancherii vor înceta creditarea.
20:18
În repetate rânduri auzim de la politicieni și jurnaliști, că trăim peste posibilitățile noastre.
20:22
Am devenit dependenți de datorii. Trebuie să ne controlăm cheltuielile și să trăim în limita posibilităților noastre.
20:28
Acest lucru e imposibil în actualul sistem.
20:31
Motivul pentru care fiecare este îndatorat nu derivă din împrumuturi nesăbuite.
20:36
Nu am împrumutat acești bani de la o armată de pensionari, care au făcut economii toată viața.
20:42
Banii în sistemul curent sunt datorii. Datoriile sunt create atunci când băncile oferă împrumuturi.
20:47
Deci, în prezent unica modalitate de a avea bani pentru economie,
20:51
unica modalitate pentru a avea bani pentru afacerile comerciale constă în împrumutarea lor de la bănci.
20:59
Şi e exact opusul celor argumentate de Partidul Tory astăzi,
21:04
care spune că trebuie să faci economii până a putea ajuta Serviciul Naţional de Sănătate.
21:09
Situaţia se datorează faptului că economiştii au confundat total aceste noţiuni,
21:13
atât în termeni de politică monetară, cât şi logică economică,
21:17
or, pentru că majoritatea indivizilor, ca şi în trecut, consideră că ai nevoie de economii înainte de a investi,
21:23
ne confruntăm cu haosul ce îl avem în prezent.
21:27
Unul din motivele pentru care e dificil să înţelegem sistemul bancar şi crearea de credite,
21:33
e că odată ce absolvim liceul fără a avea bani, ne orientăm spre a găsi un job, cum ar fi cel de asistent al unui instalator.
21:40
Muncim din greu întreaga lună şi la sfârşitul lunii cineva depune bani în banca noastră.
21:45
Şi pentru noi logica e simplă: munceşti şi dobândeşti bani, faci economii.
21:51
În realitate nu ai fi optat niciodată pentru acel job, dacă iniţial nu ar fi fost creat creditul.
21:56
E o eroare conceptuală cu adevărat importantă,
22:03
de care nu se face vinovată populaţia. Economiştii nu înţeleg aceste chestii.
22:08
Banii nu derivă din activitate economică.
22:11
Mulţi oameni, care i-am cunoscut, consideră că dacă ai o afacere
22:16
şi oameni care muncesc, atunci cumva banii apar din munca acestora,
22:23
din procesul de fabricare şi creştere a unor lucruri, din vânzarea şi creşterea lucrurilor,
22:27
toate ar genera cumva bani. E cum ai turna lubrifiant în motorul maşinii. El trebuie introdus (în sistemul motorizat).
22:33
Atunci când îl vezi pe David Cameron vorbind despre faptul că avem nevoie de o economie ce nu ar fi bazată pe datorii,
22:38
ci acumulări de capital, el pur şi simplu nu ştie despre ce vorbeşte. E ridicol.
22:43
E absolut absurd şi demonstrează lipsa totală a cunoaşterii mecanismului de funcţionare a sistemului monetar.
22:50
În esenţă, acesta vorbeşte de faptul că avem nevoie de o economie fără bani.
22:55
Dacă toţi am face economii, ne-am confrunta cu o dispariţie masivă de bani,
23:00
e esenţialmente ceea ce numim amortizarea activelor bancare – oamenii devin insolvabili prin propriile datorii –
23:05
e în mod conceptual o dispariţie de bani.
23:08
Dacă persoanele nu şi-ar asuma datorii… e doar o glumă…
23:12
E o percepere profană a felului în care funcţionează economia, a felului în care operează sistemul monetar şi a modului în care sunt creaţi banii.
23:21
Atât de profană, încât îmi vine să râd, văzând ceea ce afirmă oamenii.
23:25
Toţi “regurgitează” ceea ce au învăţat de la alţii şi ce au auzit repetat
23:29
şi cu adevărat irită când auzi despre ce vorbesc oamenii
23:35
“Da, avem nevoie de reglementări suplimentare, trebuie să normăm statutul băncilor şi profiturile lor”
23:41
E doar o perdea de fum, care ascunde simptomele unei maladii mai grave.
23:47
Ceea e cu adevărat important e modul în care sunt creaţi banii.
23:52
Atunci când nu ne dorim datorii, în mod esențial, afirmăm că nu dorim bani sau o economie lipsită de bani,
23:57
cu excepția celor 3% care sunt creați fără datorii.
24:01
E un paradox creat de prezentul sistem.
24:04
Dacă noi, publicul, ne asumăm și mai multe datorii, aceasta va genera mai mulți bani pentru economie
24:09
și vom avea o cerere sporită (de credite). Și când ai o cerere sporită e mai ușor să împrumuți bani, astfel încât oamenii vor avea și mai multe datorii.
24:15
Și eventual acest ciclu continuă. Și devine mult mai ușor să-l îndatorezi pe cineva, până devine insolvabil
24:21
și falimentează. Și e în incapacitate să-și achite creditul ipotecar.
24:25
Acesta e cazul creditelor neperformante din America. Și după… a urmat un val de falimentări,
24:33
care a perturbat întreaga economie. Băncile au devenit insolvabile.
24:37
După, ne-am pomenit într-o criză financiară și băncile au încetat să ofere împrumuturi.
24:42
Ele creditau în exces pe timpul boom-ului și după au încetat creditarea și aceasta face recesiune și mai oribilă.
24:50
Indivizii își pierd locurile de muncă și după, în esență, devin dependenți de datorii doar pentru a supraviețui.
24:55
Avem un sistem în care trebuie să împrumuți pentru a avea o economie.
25:00
Trebuie să fim îndatorați față de bănci. Aceasta garantează un profit enorm pentru bănci.
25:08
E ciclul de boom și faliment.
25:12
Am zis-o și mai înainte dle vice-speaker: nu ne vom întoarce la ciclul de boom și faliment.
25:23
Împrumuturile nete oferite de bănci trebuie să fie într-o creștere continuă.
25:28
Achităm dobânzi pentru fiecare liră sterlină. Chiar dacă consideri că banii îți aparțin,
25:33
cineva, undeva, achită dobânzi pentru acești bani.
25:36
Sistemul bancar are un impact enorm asupra lumii.
25:40
Și doar pentru faptul că suplimentează rezerva monetară a statului nostru,
25:44
trebuie să-l protejăm. Trebuie să-i oferim subsidii. Trebuie să le permitem băncilor să continue,
25:49
deoarece dezastrul unui colaps bancar ne afectează enorm.
25:54
Cel ce afirmă că nu trebuie să refinanțăm băncile nu înțelege pe deplin natura sistemului nostru monetar.
26:01
E similar distrugerii unei cote enorme a propriilor bani.
26:05
Dar totodată refinanțarea băncilor perpetuează un sistem, care nu va fi niciodată funcțional.
26:13
Deci, indiferent de ce am face, vom avea întotdeauna același ciclu până nu vom separa crearea banilor
26:17
și activitatea bancară. Atunci băncile pot funcționa după bunul lor plac.
26:20
Ar fi o afacere normală similară celorlalte.
26:22
E de fapt o mare problemă democratică aici. Avem aceste bănci private, în căutare de profit,
26:29
care creează până la £200 de miliarde în fiecare an și le introduc în economie în orice sector își doresc,
26:34
în fapt, ori de cât ori și-o doresc, indiferent dacă e vorba de derivate toxice
26:40
sau investiții în bule ipotecare, care doar fac locuințele mai scumpe.
26:45
200 de miliarde de bani noi pompate în economie în 2007, creați din nimic
26:51
și modul în care aceștia vor fi cheltuiți determină, efectiv, forma economiei noastre.
26:56
Deci, dacă îi vom permite cuiva să creeze noi bani din nimic,
27:00
cel puțin trebuie să avem un control democratic asupra modului în care sunt folosiți acești bani.
27:04
Mă refer la faptul că acești bani ar putea fi utilizați mai degrabă pentru sistemul de sănătate, pentru soluționarea problemelor ecologice sau pentru a reduce sărăcia
27:11
și nu pentru a face casele mai scumpe, astfel încât nimeni să nu-și permită să trăiască în ele.
27:21
O puteți percepe ca fiind un subsidiu, un subsidiu super special pentru bănci, pentru dreptul de a crea bani,
27:30
care ar trebui să aducă beneficii pentru public și să fie cheltuiți în baza unui proces democratic.
27:38
Rezerva monetară a băncii centrale
27:42
Mai există o altă versiune a banilor, care în mod efectiv e una electronică
27:48
şi e tipul de bani folosit de bănci pentru a efectua plăţi între ele.
27:55
Marile bănci nu-şi doresc să transporte cantităţi enorme de bani,
27:59
deoarece e periculos, inconvenient şi scump. Trebuie angajate agenţii de pază pentru această categorie de bani.
28:05
Astfel încât datoriile interbancare sunt achitate în mod electronic,
28:11
cunoscute în industria financiară sub denumirea de Rezerva Băncii Centrale. Ele păstrează aceşti bani electronici în conturi deschise la Bank of England.
28:20
Însă, un membru ordinar al publicului nu are acces la aceşti bani electronici,
28:25
nu poţi avea un cont bancar la Bank of England.
28:27
Aceşti bani depozitaţi în banca centrală sunt vânduţi băncilor (de tip retail) şi sunt creaţi din nimic.
28:36
Banii daţi sunt folosiţi pentru a achita obligaţiunile şi pentru a procura obligaţiuni de la marile bănci.
28:43
Astfel, o bancă, titulară de o obligaţiune, care nu e decât o datorie de stat,
28:48
o va prezenta la Bank of England, iar în schimb banca centrală
28:51
va insera noi numere în contul bancar deţinut la Bank of England.
28:55
În efect, rezerva monetară a băncii centrale e creată din nimic.
28:59
Bank of England creează rezerva băncii centrale
29:02
prin sporirea creditului disponibil în contul de decontare a băncii, deţinut la Bank of England.
29:08
Banca de decontare în schimb emite obligaţiuni sau vinde active pentru a garanta rezerva.
29:16
Un total de 46 de bănci deţin conturi la Bank of England.
29:22
Băncile mai mici sau cele străine deţin conturi la unele din cele 46 de bănci, ceea ce le permite să accepte sau să efectueze plăţi în lire sterline.
29:32
Până în martie 2009, Bank of England solicita de la marile bănci de decontare să i se comunice volumul necesar de rezerve monetare.
29:41
Băncile de decontare schimbă obligaţiunile pentru rezerva monetară şi consimt să răscumpere obligaţiunea pentru un preţ anumit,
29:48
achitabil la o dată viitoare stabilită. Băncile de decontare vor încasa dobânda
29:55
la rata de bază pentru rezerva monetară deţinută.
30:01
Începând cu criza, rezerva monetară centrală a băncilor de decontare s-a redus dramatic.
30:14
Importanţa rezervei monetare a băncii centrale
30:19
Atunci când clienţii unei bănci transferă fonduri de la cont bancar la unul străin,
30:24
are loc procesul zilnic de Clearing (compensare).
30:28
Mărimea rezervei monetare deţinută de o bancă X la contul băncii centrale
30:33
e redus prin volumul corespunzător recepţionat de banca Y.
30:38
Aceasta e importanţa rezervei central-bancare.
30:42
Anterior crizei, dacă o bancă avea rezerve central-bancare reduse pentru a-şi onora obligaţiile,
30:50
atunci banca împrumuta rezerve de la alte bănci cu plata de dobânzi.
30:57
În circulaţie se află doar rezerva central-bancară, banii băncilor comerciale sunt pur şi simplu deduşi şi completaţi.
31:05
Dacă vinzi ceva pe eBay, ştii că acea tranzacţie e incompletă până nu ţi s-au transferat ceva bani pe cont.
31:11
Majoritatea persoanelor doresc să li se prezinte o dovadă a existenţei banilor, până consimt să încheie contractul.
31:16
Băncile acţionează, în esenţă, după acelaşi principiu, dar ei doresc să vadă banii plasaţi în contul de la Bank of England
31:21
până a considera că o tranzacţie este împlinită.
31:23
Spre exemplu, dacă cumperi o casă de la cineva, care colaborează cu o bancă străină,
31:28
atunci când vei cheltui 1/4 de milion pentru acea casă,
31:32
vei ordona propriei bănci să transfere acei bani către banca vânzătorului, iar banca
31:39
va instrui banca centrală să depună acele £250.000 de la contul deţinut la Bank of England
31:45
la contul băncii vânzătorului. Acei bani în realitate se vor mişca de pe un cont la altul, ambele deţinute la Bank of England.
31:53
După ce acei bani au fost mutaţi, banca va consimţi că plata a fost decontată.
31:59
În realitate ei nu operează cu acelaşi tip de bani, care îi avem depuşi în propriile conturi,
32:05
ei tranzacţionează cu aceşti bani speciali, care pot fi folosiţi doar la banca centrală.
32:12
Sunt milioane de oameni în ţară, care transferă bani unul către altul, utilizând doar un număr limitat de bănci.
32:19
Aceste bănci pot duce o evidenţă computerizată (a tranzacţiilor) şi de regulă majoritatea mişcărilor de bani se anulează reciproc spre sfârşitul zilei.
32:27
Cele 5 bănci majore – RBS, Lloyds, HSBC, Barclays şi Santander – deţin peste 85% din depozite.
32:42
Reieşind din numărul limitat de bănci operabile în sistem, rezerva central-bancară poate fi mişcată între ele într-un circuit închis.
32:50
Banii circulă prin sistem în mod repetat şi dacă e să chibzuim un pic,
32:56
o liră sterlină poate fi folosită pentru a efectua plăţi de peste un miliard de lire sterline, dacă ar repeta circuitul dat de un miliard de ori.
33:02
Şi în esenţă e sistemul care îl avem în prezent, o mică cantitate de bani reali,
33:06
care circulă repetat prin sistem şi este utilizată pentru a acoperi o cantitate enormă de plăţi din numele nostru.
33:12
Înainte de criză existau doar £20 de miliarde depozitate în conturile băncii centrale.
33:20
Septembrie 2007. Mii de clienţi ai băncii Nothern Rock stăteau în cozi pentru a-şi retrage numerarul.
33:25
Banca a fost forţată să caute de urgenţă fonduri. E prima criză cu care s-a confruntat o bancă britanică în ultimii 140 de ani.
33:33
Nothern Rock a purces la procurări de active (credite ipotecare), dar nu a fost în stare să vândă active garantate pentru a putea onora aceste obligaţii.
33:40
Bank of England i s-a solicitat să intervină în statut de împrumutător de ultimă instanţă, pentru a suplimenta Nothern Rock cu rezerve central-bancare.
33:48
Dacă nu au suficienţi bani în rezerva central-bancară, atunci nu pot fi efectuate plăţi
33:55
şi dacă o situaţie de acest gen intervine atunci suficient de rapid întregul sistem se alarmează.
33:59
Astfel, Bank of England are responsabilitatea de a asigura că sunt suficienţi bani în sistem.
34:07
Din 1947 obligaţia băncilor de a deţine un volum specific de rezerve monetare s-a modificat multe ori.
34:13
În trecut, băncile erau obligate să deţină un minim de 32% din rezerve, depozitate în numerar sau obligaţiuni trezoreriale.
34:22
În 2006, a fost introdus Sistemul de Coridor, în baza căruia băncile au obţinut dreptul de a stabili în fiecare lună propriile obiective de rezervă.
34:34
Regulile s-au modificat din nou în martie 2009, când Bank of England a introdus relaxarea cantitativă.
34:40
Relaxarea cantitativă le-a permis băncilor să obţină gratuit rezerve central-bancare.
34:49
Rezerva central-bancară sunt banii reali dintr-un sistem fracţionat de rezerve,
34:56
însă important e că în prezent băncile pot să obţină bani din rezervă cât îşi doresc.
35:00
Însăşi rezerva central-bancară e o formă a banilor, a căror existenţă e reglementată de lege, însă garantaţi prin nimic.
35:06
Ca urmare, nu mai există o rezervă fracționară semnificativă.
35:17
O scurtă istorie a banilor
35:22
Dacă facem o incursiune în istorie, în ultimii 150 de ani,
35:25
vom observa că dezvoltarea standardului de aur iese în prim plan abia în anii 1880-1890
35:31
atunci când țările își asigurau rezervele prin valori definite în aur.
35:37
Atunci statele aveau o înțelegere de a fixa acea valoare, de o menține constantă
35:41
și de a comercializa aurul între ele pentru a asigura că echilibrul economic e concentrat în acea valoare.
35:44
Concomitent statele încercau să restricționeze sau să extindă activitatea contractuală în propria economie pentru a asigura acel echilibru,
35:53
de a menține fix acel preț. Sistemul s-a dezintegrat după Primul Război Mondial.
35:59
E momentul în care totul s-a ruinat, un colaps major al sistemului monetar internațional,
36:05
rămas neremediat până la semnarea acordului de la Breton Woods de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial,
36:10
prin care totul era asigurat de dolar, iar dolarul era asigurat prin aur.
36:13
În efect, oarecum s-a renunțat la sistemul bancar asigurat prin aur,
36:16
afirmându-se că există o certitudine solidă privind valoarea banilor de hârtie și banilor de creditare,
36:22
pe care îi utilizăm. Deci, oarecum ne-a fost interzis să folosim banii garantați prin aur.
36:25
După tragedia de la Hiroshima, Tokyo se întreba unde va cădea următoarea bombă atomică. Nu au avut mult de așteptat.
36:39
În 1944, la Breton Woods, SUA și Marea Britanie au început să negocieze modul în care va fi guvernată economia mondială,
36:48
sistemul monetar internațional, astfel au fost create Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional
36:52
și o serie de alte instituții menite să direcționeze circuitul monetar global,
36:57
or, în continuare exista un standard al aurului, însă acest standard urma să fie indisolubil legat de dolar.
37:02
Tot aurul din lume a fost mutat din Londra în Fort Knox,
37:07
iar circulația valutelor mondiale a fost condiționată de valoarea dolarului.
37:11
Sistemul a fost creat pentru a elimina dezechilibrul economic, pentru a evita colapsurile creditare.
37:18
Or, țările percep aceste colapsuri ca indici ale deficitului comercial, în particular când sunt în incapacitate de plată și moneda lor se află în declin.
37:26
Circulația valutelor a fost echilibrată și sistemul era stabil, atât timp cât americanii jucau rolul de supraveghetor.
37:36
Și acum, cine știe marea poveste despre cum totul a luat sfârșit?!
37:41
Valoarea costurilor necesare pentru a acoperi cheltuielile războiului din Vietnam e exact subiectul la care am dorit să ajung.
37:47
Șocurile de pe piața petrolieră au survenit unul după altul.
37:49
Aceasta însemna că americanii nu-și mai respectau angajamentul de administrare a sistemului monetar.
37:54
Ei umflau valoarea propriei valute, care aparent trebuia să rămână fixă,
37:58
strâns legată de aur și oricare altă valută. Și ce au făcut francezii?
38:03
Francezii erau puțin îngrijorați de faptul că președintele Nixon nu era pe deplin sincer.
38:09
Aceștia erau deranjați de ceea ce spun acum, de faptul că Nixon imprima bani, care nu trebuiau să fie emiși.
38:19
Și, desigur, își făceau griji de insuficiența aurului, ce ar asigura rata de schimb a francului francez.
38:24
Astfel, aceștia au trimis un vapor militar în portul din New York, solicitând politicos restituirea propriului aur.
38:32
Și-au restituit oare aceștia aurul? Încercați să ghiciți? Nu, nu le-a reușit. Astfel, sistemul de la Breton Woods a luat sfârșit.
38:42
Acesta e punctul de la care începe era modernă a sistemului financiar.
38:46
Banii reglementați prin lege (fiat money): un mod de schimb monetar, prin care emitentul nu face promisiuni de a răscumpărare bancnotelor în bunuri referință, bazat doar pe încredere.
38:55
Istoric vorbind banii erau garantați prin bunuri, de regulă aur, însă astăzi aceștia nu sunt asigurați prin nimic.
39:04
Ceea ce înseamnă că banii nu au un echivalent. Această bucată de hârtie nu e decât o bucată de hârtie.
39:14
Și ce urmări are situația pentru noi? Dacă banii nu sunt bazați pe nimic, de ce credem că aceștia au vreo valoare?
39:23
Poftim? Fiindcă în continuare putem să-i schimbăm. Ce? Altcineva a dorit să se expună?
39:30
Noțiunea latină „credit” vine de la? Încredere! Corect!
39:38
Credere = a avea încredere
39:44
Odată cu colapsul standardului aurului în 1971 și eliminarea reglementărilor monetare,
39:51
crearea banilor a crescut exponențial.
39:56
Reuniunea Forului Economic Mondial din Davos a accentuat necesitatea curentă a economiei,
40:08
a economiei mondială, a cărei creditare trebuie să se extindă până la $100 de trilioane.
40:18
Un trilion are 12 zerouri, deci, 100 de trilioane, dacă dorim să ne imaginăm cifra, e 1 urmat de 14 zerouri.
40:27
Ei consideră că această extindere a creditului va genera un boom,
40:30
deoarece nu mai există bani în economie pentru a face investiții.
40:35
Această apariție a monedelor digitale e una fascinantă; cum le-a reușit să transforme totul…
40:40
Or, aceasta a dezlănțuit complet băncile în dorința lor de a domina și de a crea un sistem monetar, care lucrează pentru ele
40:49
și pentru oamenii care conduc aceste bănci.
40:52
Creștere și inflație
40:56
Dacă ne dorim o economie prosperă în circumstanțele actuale, trebuie să avem datorii în creștere.
41:01
E o chestiune pe care puțini, foarte puțini oameni o înțeleg cu adevărat,
41:05
în mod special politicienii, care direcționează economia nu o înțeleg; e un gând terifiant…
41:10
PIB-ul – Produsul Inter Brut: valoarea comercială a bunurilor și serviciilor finite produse într-un stat într-o anumită perioadă de timp.
41:17
Odată cu creșterea rezervei monetare, mai mulți bani sunt disponibili pentru a fi investiți în activități de producere.
41:24
Totuși, ei pot utilizați pentru a specula și majora valoarea activelor.
41:30
O creștere a rezervei monetare echivalează cu creștere relativă a activității economice.
41:38
Efectele expansiunii rapide a activității de creditare
41:44
Inflația e creșterea nivelului de prețuri ale bunurilor și serviciilor într-o economie, după o anumită perioadă de timp.
41:51
Atunci când nivelul general al prețurilor crește, fiecare unitate a circuitului monetar scade în capacitatea de a procura bunuri și servicii.
41:58
Odată cu creșterea rezervei monetare și odată cu mărimea volumului de bancnote în economie,
42:02
mai mulți bani sunt disponibili pentru a efectua investiții, necesare creșterii economice.
42:06
Însă, și mai mulți bani sunt disponibili pentru procurări de bunuri și speculații, care generează inflația.
42:15
În mod esențial, inflația e ceea ce se întâmplă când prea mulți bani acoperă costul a puține bunuri și servicii.
42:24
Deci, sunt prea mulți bani pentru un randament bun al economiei.
42:31
Cu toate acestea, în practică, inflația e mult mai controversată și complicată.
42:36
Măsurarea inflației nu e o știință și modul în care este estimată ridică mari întrebări.
42:41
Indicele Prețurilor de Consum (IPC) e dedus din examinarea unei mostre de bunuri și servicii.
42:48
Fiecărei categorii de bunuri și servicii îi corespunde un indice ponderal,
42:53
care determină impactul global al prețurilor pentru fiecare categorie specifică.
42:58
Totuși, această metodă de măsurare e considerată a oferi constant o cifră scăzută a nivelului inflației.
43:04
În mod interesant costul imobilelor, rambursările ipotecare și consultațiile fiscale sunt excluse din această listă, pe când prețul aplicațiilor software și comisioanele agențiilor matrimoniale sunt incluse.
43:18
Indicele prețurilor de vânzare cu amănuntul e o altă metodă de a măsura inflația
43:24
și indică constant valori mai mari comparativ cu Indicele Prețurilor de Consum.
43:30
Recent multe sisteme de pensionare și-au ajustat majorarea plăților anuale la Indicele Prețurilor de Consum, abandonând Indicele prețurilor de vânzare cu amănuntul.
43:37
E o măsură de a reduce cheltuielile, care va înrăutăți situația pensionarilor în viitor.
43:43
Indicele IPC nu e orientat spre identificarea corectă a tabloului inflației
43:49
și a scăderii puterii de cumpărare a banilor.
44:00
În cei șapte ani dintre anii 2000 și 2007 rezerva monetară s-a dublat și banca centrală,
44:08
Bank of England, avea impresia că la acel moment totul era sub control,
44:12
deoarece oficialii afirmau că prețurile nu erau în creștere sporită.
44:15
Desigur, aceștia analizau doar prețurile de la cea mai apropiată gheretă.
44:20
Ei au omis să ia în calcul prețul imobilelor, or, costul lor e cea mai mare cheltuială pe care o suportă oamenii.
44:26
Multe țări vestice oferă subsidii masive pentru producția agricolă, care generează efectul unor prețuri și inflații reduse.
44:34
Creșterea prețurilor de vânzare a imobilelor, creează falsa impresie că devenim mai bogați,
44:41
însă, odată cu creșterea averii noastre, bogăția copiilor noștri descrește.
44:48
Deci, în realitate nu există un profit net în bogăție, deoarece copiii noștri vor avea de suportat costuri mult mai mari, atunci când își vor dori o casă.
44:58
În efect, nu există o creștere netă. Ei vor fi obligați să câștige mai mult.
45:03
Ei vor trebui să-și asume și mai multe datorii.
45:05
Astfel, creșterea prețului imobilelor nu creează o valoarea adițională netă a PIB-ului pentru economie.
45:13
În realitate, bogăția este redistribuită persoanelor, care deja se află în posesia unor case,
45:20
adică persoanelor bogate, iar cei săraci sunt înlăturați de la acest proces și nu-și pot permite să urce pe scara imobiliară.
45:26
Iată un alt exemplu am unei politici regresive, care acceptă umflarea prețurilor la imobile.
45:34
Ea îi face pe toți să creadă că lucrurile merg bine și oamenii cheltuie mai mulți bani pe diferite chestii,
45:39
ei consumă propriile capitaluri, însă aceasta nu creează noi locuri de muncă.
45:43
Situația nu sporește calitatea economiei. Ea nu contribuie la echilibrarea economiei.
45:49
Aceasta nu scade deficitul public. E un joc de sumă nulă.
45:56
Către luna august a anului 2011, 85,5% din împrumuturile bancare de consum erau securizate prin ipotecarea locuințelor.
46:04
Dacă există cineva care creează bani, ce pot fi cheltuiți doar pentru procurarea unei case,
46:08
atunci costul acelei case va continua să crească.
46:12
Între anii 2000 și 2010, băncile au creat peste £1 trilion de bani noi,
46:17
500 de miliarde – în ultimii trei ani premergători crizei. E motivul pentru care prețul imobilelor a crescut atât de semnificativ.
46:23
Nu e nimic special relativ acestor imobile.
46:26
Erau doar acești bani artificiali, care au fost pompați în acea piață.
46:29
Dacă banii sunt cheltuiți în interiorul economiei și o cotă majoră acestora e orientată spre imobile, spre creditele ipotecare,
46:36
atunci vom avea o creștere a volumului de bani, fără a avea o creștere corespondentă a randamentului economic, a PIB-ului.
46:46
Sunt cheltuieli care ocolesc PIB-ul. E cauza directă a inflației.
46:54
La acest capitol Marea Britanie e un exemplu convingător. Ea a avut o cerere sporită pentru locuințe.
47:00
Cauza majoră a acestui boom, în opinia mea,
47:04
e volumul major al creditelor speculative create de bănci pentru a recruta debitori ipotecari.
47:10
Dacă imobilele erau mai ieftine, acestea ar fi fost construite mai ușor.
47:18
Ar exista mai puține case enorme, în care locuiesc un număr mic de persoane.
47:23
Londra nu ar fi centrul unei orgii speculative extrem de bogate,
47:29
unde toți indivizii bogați doresc să-și procure o proprietate, considerată ca fiind un activ extrem de valoros.
47:34
Casele ar fi, în mod primar, considerate locuri de trai și nu bunuri de investiții.
47:39
Cea mai importantă dilemă se rezumă la acea că fiind o bancă cu drept de a împrumuta bani, ai opțiuni.
47:46
Poți oferi împrumutul unui mic business și vei ști că riscul eșuării acelui împrumut, a insolvabilității debitorului,
47:56
e cu adevărat sporit, deoarece acea mică afacere, acei întreprinzători,
48:01
au o răspundere limitată, ceea ce presupune că în caz de falimentare a afacerii, tu ca bancă nu-ți vei restitui investiția.
48:08
Deci, vorbim de un risc relativ major, comparativ cu posibilitatea unui împrumut garantat prin bunuri, prin dreptul de ipotecă.
48:18
Astfel, există un stimulent simplu pentru bănci pentru a prefera plasarea banilor în imobile, decât în mici afaceri.
48:24
Aceasta riscă să devină o problemă reală, dacă extinzi practica dată pe întreg întinsul economiei,
48:31
deoarece astfel e stimulată plasarea banilor în investițiile speculative și nu cele de producere.
48:37
Și din nou, trebuie să decidem cum să creăm un sistem monetar mult mai echilibrat
48:43
între acele investiții de tip speculativ și productiv.
48:47
Guvernul se arată extrem de reticent față reglementarea pieței imobiliare
48:52
și față de volumul de bani investiți în imobile.
48:57
Noi nu decidem cine creează credite și pentru ce scopuri. Nu. Am oferit această prerogativă decizională unor flăcăi din bancă.
49:05
O scurtă istorie a bulelor
49:11
O bulă apare în condițiile unei inflații enorme a prețului pentru anumite bunuri sau servicii, survenită într-o perioadă scurtă de timp.
49:18
Prima mențiune despre o bulă financiară a fost înregistrată în 1637.
49:21
Ideea lalelelor și a relevanței lor constă în aceea că ele au generat prima bulă și criză financiară.
49:28
Nebunia lalelelor, a lalelelor negre, fiind o idee mitică despre ceea ce cineva ar putea modela genetic,
49:37
prin cultivarea mai multor generații de lalele, a devenit o obsesie în Olanda în anii 1630.
49:45
Ceea ce, însă, nu au realizat olandezii e că rarele bulbe de lalele
49:49
au fost generate de un virus și deloc nu erau produse genetic. Însă, ele fost vândute masiv până la momentul în care
49:56
ele valorau de zece ori mai mult decât salariul anual al unui olandez.
50:02
Exista o piață viitoare a bulbilor de lalele,
50:04
deoarece, în mod evident, atunci când plantezi sămânța de flori nu cunoști ce va crește din pământ.
50:07
Deci, și 400 de ani în urmă, un sistem monetar sau un sistem financiar
50:13
nu era ceva ce exista în abstract, ceva pierdut în eter,
50:18
dar ceva strâns legat de state, putere, comerț și modul în care acestea interacționează.
50:27
Spre deosebire de lalele, care sunt un lux de unică folosință, casele sunt atât o necesitate, cât și un lux.
50:34
Și având un asemenea statut, ele sunt o locomotivă ideală pentru crearea de bani și bule financiare.
50:40
O locuință e posibil cea mai prețioasă posesiune, la care aspiră majoritatea oamenilor.
50:49
Umflarea prețurilor imobiliare în acest mod îi permite unei națiuni să-și extindă rezerva monetară, fără a afecta indicii de inflație.
50:58
Puterea de cumpărare adițională astfel creată sporește bogăția aparentă a unei națiuni față de alta
51:04
și astfel e creată o putere relativă.
51:08
E o cale de a spori puterea monetară fără a investi în creșterea productivității industriei.
51:16
În mod cert dacă e să privim Marea Britanie și SUA, ca exemple ale acestui proces,
51:19
trebuie să admitem că ele sunt state cu rate ridicate de proprietate imobiliară privată,
51:23
deci există o bază bună pentru a implementa indirect acest tip de politică.
51:26
Cred că a fost destul de deliberată, în cazul SUA, aproape explicită, situația când Alan Greenspan,
51:32
secretarul Rezervei Federale, fiind confruntat de criza burselor de valori din anii 1990,
51:39
poate libertin, a dispus reducerea aproape la zero a ratei dobânzilor. Astfel, fiecare se putea împrumuta suficient de ieftin,
51:46
în particular era ușor de a împrumuta bani pentru a procura o casă, fiindcă aceasta e un activ
51:51
despre care o bancă poate spune că oferă împrumuturi garantate,
51:55
or, e minunat că deții o casă care poate reveni în posesia băncii.
51:58
Băncile vor omite să-ți comunice o astfel de informație, când ți se oferă un credit ipotecar
52:01
și acea bulă financiară va alimenta o expansiune similară celei din SUA,
52:06
or, în ultimul deceniu și în Marea Britanie are un loc un proces identic.
52:10
Consider că situația, la fel, reflectă o slăbiciune fundamentală a acestor guverne,
52:14
faptul că acestora le lipsește voința sau abilitatea, deși cred că totul se rezumă la voință,
52:20
de a confrunta piețele financiare, de a confrunta marele capital și de a spune că de azi înainte vom acționa diferit.
52:27
Și voi, băncile, va trebui să ne urmați, fiindcă noi am fost aleși în mod democratic
52:31
și voi – nu, noi avem un mandat de a face asta și o vom face.
52:35
Ține minte că totul e o parte a planului. La ce bun strigi, tu l-ai votat!
52:43
În Olanda, în perioada de luptă pentru independență față de Spania
52:51
și acumulări de bani pentru a finanța armata de eliberare națională, s-au dezvoltat inovațiile financiare.
52:56
Au fost create loteriile publice pentru a obține bani. A fost introdusă instituția subscripției publice.
53:01
O idee care a dus la crearea acțiunilor publice, acțiuni în care oricine putea investi,
53:06
astfel circa 2/3 din populație a investit în bulbe de lalele în anii 1630.
53:12
După obținerea independenței aceste instrumente au fost aplicate pentru a finanța expansiunea.
53:18
Cum a fost posibil ca a o asemenea țară mică să poată concura cu țări mult mai mari,
53:23
spre exemplu Spania sau Portugalia, care timp de un secol extrăgeau beneficii din propriile imperii în comparație cu Olanda?
53:31
De ce erau competitivi? În baza căror resurse o făceau?
53:34
Olanda avea un sistem financiar mult mai evoluat și extins,
53:40
aceste instrumente inovative le-au permis olandezilor să acumuleze mai repede mai mulți bani, decât altcineva.
53:50
Incredibil dar adevărat.
53:56
Cum să evităm inflația?
54:00
Astăzi, inflația poate fi evitată prin reglementarea volumului de bani care sunt introduși în economie,
54:09
astfel încât acest volum să nu depășească volumul activității reale din economie.
54:15
Cea mai bună metodă de a face asta, în opinia mea, e de a asigura că banii sunt direcționați în economie,
54:22
doar pentru investiții de producere, pentru bunuri și servicii frugifere,
54:29
astfel încât banii vor fi orientați spre mici afaceri, care creează noi locuri de muncă, care va crea o putere adițională de cumpărare,
54:38
ceea ce presupune lipsa de inflație.
54:41
În decursul istoriei majoritatea băncilor naționale au edictat norme de reglementare a pieței de credite.
54:47
Banca centrală trebuie să determine creșterea dorită a PIB-ului și după să calculeze volumul necesar de credite, ce trebuie create pentru a atinge aceste scopuri.
54:56
Ulterior, aceste credite trebuie alocate atât diferitor categorii de bănci, cât și sectorului industrial.
55:04
Creditele neproductive au fost suprimate. Astfel, a devenit dificil sau imposibil de a obține credite bancare la o scară largă,
55:13
în special pentru tranzacțiile pur speculative, similare celor de finanțare a fondurilor neregulate.
55:20
Într-un studiu ce datează din 1993, Banca Mondială a recunoscut că mecanismul de intervenție în alocarea creditelor
55:26
a stat la baza miracolului est-asiatic.
55:30
Există o serie de exemple de acțiuni întreprinse de state în trecut, foarte reușite în anumite cazuri,
55:35
și adesea nelipsite de o anumită reușită și în Marea Britanie. Însă, exemplele care merită a fi citate sunt Coreea de Sud, Japonia,
55:41
alte țări din Asia de est, state în care guvernele erau preocupate de problema echilibrării economiei,
55:46
prin selectarea anumitor sectoare și direcționarea investițiilor către acestea. Consider că același lucru trebuie să se întâmple și în Marea Britanie,
55:51
deoarece ne confruntăm cu o recesiune a cererii și nu cu o criză a rezervelor.
55:56
E cazul să avem un sistem în care creditele sunt investite în afaceri de producere,
56:03
în care creditele sunt investite pentru finanțarea construirii de noi căi feroviare de mare viteză,
56:06
în care creditele sunt investite în finanțarea construcțiilor de case, în detrimentul situației când banii sunt predați persoanelor pentru a umfla prețul imobilelor.
56:13
În esență, e suficient de ușor, or, actualul sistem e setat de a nu face cele enumerate.
56:24
Crearea banilor de către băncile private pentru a fi folosiți în activități non-productive, generează reala inflație
56:29
și, ca atare, este un impozit asupra puterii de cumpărare a sursei de schimb.
56:37
Micșorarea standardului de trai
56:41
Cifrele statistice pentru Marea Britanie sunt cu-adevărat șocante.
56:45
Veniturile medii ale populației se află în declin în ultimii 8 ani.
56:54
Scăderea e destul de accentuată, pe măsură ce ne aprofundăm în recesiune,
56:57
care e mult mai pronunțată decât cea din anii 1930, astfel încât venitul real scade.
57:04
Banii bancari le permit băncilor private să extragă bogăția din economie,
57:09
ceea ce cu timpul degenerează într-o scădere graduală a standardului de trai.
57:14
Pe măsură ce oamenii devin mai săraci, ei devin și mai dependenți de datorii,
57:19
toate intervenind într-o perioadă când eficiența și mecanizarea s-au îmbunătățit dramatic.
57:25
Dacă e să facem o retrospectivă a anilor 1960, atunci la acel moment viitorul arata ca o eră a plăcerilor,
57:31
programe televizate care ziceau ce vor face oamenii cu timpul lor liber.
57:37
Și acum avem mai mulți oameni, muncind mai mult decât oricând, cheltuind mai mult decât oricând, aparent arată foarte bine.
57:46
Toți cheltuie mai mult. Însă, dacă nu beneficiezi din ceea ce cheltui,
57:53
dacă trebuie să cheltui bani pe îngrijirea copiilor, pe naveta zilnică etc.,
57:59
costuri pe care nu le plăteai în trecut pentru că oamenii mergeau pe jos la muncă
58:06
și un membru al familiei își putea permite să stea acasă pentru a avea grijă de problemele casnice, atunci în realitate lucrurile nu s-au îmbunătățit.
58:14
Toți suntem sub o presiune enormă.
58:19
Sunt conștientă că ai mei patru nepoți și nepoate se confruntă cu timpuri dificile.
58:27
Ei vor fi puși în situația de a munci din greu, doar pentru a avea un acoperiș deasupra capului.
58:39
Oamenii devin mai săraci în termeni reali. Și aceasta se întâmplă din cauza că prețurile se află într-o continuă creștere,
58:43
pentru că toți acești bani artificiali sunt pompați în sistem de către bănci
58:48
și ei sunt creați din datorii. Astfel, concomitent cu creșterea prețurilor,
58:54
ne aprofundăm în datorii și mai mari
58:56
și bogăția noastră, randamentul muncii noastre se micșorează zi de zi.
59:02
Nu poți soluționa problema sărăciei, atunci când ai un sistem financiar și monetar,
59:07
care distribuie banii între cei mai bogați, luându-i de la cei mai săraci.
59:10
Orice încercare de a face ceva în direcția opusă e ca și cum te-ai pișa împotriva vântului.
59:17
Dacă analizezi problemele similare celor de reducere a inechității, atunci o metodă sigură de a o zdruncina e de a institui, spre exemplu,
59:26
un sistem de impozitare redistributivă. Îi impozitezi pe cei bogați pentru a le oferi ceva bani celor săraci.
59:30
Începi a mișca banii spre treptele de jos.
59:33
Totul arată perfect, însă omitem să înțelegem faptul că, la moment, există un alt sistem redistributiv,
59:39
care ia bani de la săraci și îi împarte bogaților, astfel această inechitate realmente nu poate fi zdruncinată,
59:45
or, modul în care lucrează un sistem monetar bazat pe datorii garantează că pentru fiecare liră sterlină de bani există o liră sterlină de datorii.
59:54
Această datorie în mod clasic va fi atribuită celor săraci, clasei de mijloc,
59:59
aceste persoane ajung să aibă datorii și să plătească dobânzi,
60:03
care revin în sectorul bancar și apoi sunt distribuite celor ce lucrează în centru Londrei sau Wall Street.
60:10
Acest sistem distribuie banii săracilor între cei bogați și o face cu prisosință,
60:17
distribuie banii regiunilor sărace ale Marii Britanii către Londra,
60:24
la fel acesta direcționează banii afacerilor mici, micilor fabrici britanice
60:31
înapoi în sectorul financiar-bancar.
60:34
Avem un sistem în care activitatea de suplimentare cu bani se desfășoară sub același acoperiș
60:41
cu organizația care profită din reuniunea împrumutătorilor și împrumutaților, de exemplu – banca.
60:48
Deci, o bancă creează rezerva monetară a unui stat și profită din oferirea de împrumuturi.
60:57
Statul nu-și poate permite falimentarea sistemului bancar, deoarece 97% din totalul banilor ar dispărea.
61:05
Anume pentru acest motiv, în caz de criză, riscurile sunt transferate către plătitorii de impozite.
61:11
Dar și pe timp de normalitate, băncile se bucură de numeroase garanții și beneficii ce depășesc dreptul de a crea bani.
61:18
Apropo, Bill știu că Bank of America este o bancă foarte mare
61:21
și se întâmplă să am și eu acolo 32 $.
61:24
Doar între noi, ce garanții am că acești bani sunt în siguranță?
61:28
Păi, toate depozitele de până la 10.000 $ sunt asigurate de Guvernul Federal din Washington.
61:35
Aceasta e garanția mea?
61:36
Da, domnule.
61:37
Ați auzit că Guvernul Federal are o gaură financiară de $280 de miliarde?
61:45
Băncile profită de largi plase de salvare din partea guvernului. Contribuabilul fiscal garantează circa £85.000 cu titlu de depozite de siguranță.
61:53
Bank of England furnizează garanții de lichiditate în cazul în care banca își epuizează rezerva monetară.
62:05
Cineva a scris că o mare bancă de investiții e similară unei caracatițe gigantice, sugătoare de sânge, care învăluie fața umanității.
62:14
Băncile hipnotizează politicienii. Aceștia scaldă băncile în bani, fără a-și asuma careva obligații.
62:20
Indiferent de daunele cauzate. Fie vorba de un dezastru planetar, de forțarea omenirii de a renunța la lucruri ce fac viața mai bună.
62:29
Adio școli. Adio terenuri de joacă. Adio locuri de muncă. Bancherii pe care îi refinanțăm
62:39
și-au oferit reciproc bonusuri, care depășeau valoarea cheltuielilor la care am renunțat în primă instanță.
62:45
Doar Marea Britanie le-a oferit băncilor mai mulți bani decât costul a 6 zboruri spre Lună.
62:55
Unde s-au dus banii noștri? Cine le-a permis băncilor să evite răspunderea? De ce? Pot oare caracatițele sugătoare de sânge să fie utile?
63:06
Nici un guvern nu este suficient de curajos pentru a îmblânzi băncile, posibil au nevoie de un plan.
63:19
Dați-ne înapoi băncile!
63:23
Datoria în continuă creștere
63:31
Planul de reducere a cheltuielilor e o încercare a guvernului de a mișca datoriile din propriul cont în contul publicului.
63:39
Acesta e răspunsul guvernului la refinanțarea băncilor și e o măsură indispensabilă într-un sistem monetar construit pe datorii,
63:45
în care puterea mărită de consum rezultă din creșterea volumului de datorii
63:49
și în care diversificarea datoriilor asigură stabilitatea generală și încrederea comercială.
63:55
Politici similare celor de mărire a costului de studii superioare sau privatizarea serviciilor, activelor sau industriilor publice urmează același algoritm.
64:04
Problema cu care ne confruntăm, la moment, e transferul datoriei publice în albie privată,
64:11
care, în mod esențial, e o metodă de transfer al riscurilor de la economia britanică, de la guvern
64:19
către indivizi și cei mai vulnerabili indivizi vor suporta grosul datoriilor.
64:26
Guvernul abordează o politică regresivă, prin plasarea pe umerii celor mai vulnerabili a riscurilor de faliment,
64:37
or, în cazul unui șoc financiar repetat, spre exemplu un șoc pe piața petrolieră,
64:41
persoanele care vor suporta costul penalității, vor fi cei mai săraci reprezentanți ai societății
64:44
sau proprietarii de case care vor deveni insolvenți, dacă dobânzile vor crește cu 1% sau 2%.
64:51
Problemele vor fi cu adevărat enorme. Deci, e o cale la care trebuie să renunțăm.
64:58
E regresiv și cu certitudine inechitabil modul în care, la moment, acționează guvernul
65:05
și, cu siguranță, nu e o problemă pentru care răspundem solidar.
65:08
Pe măsură ce resursele și industria țării sunt privatizate, sectorul privat își asumă mai multe datorii.
65:14
În efect, mai mulți bani sunt creați și avem un boom al cererii la împrumut.
65:19
Unele companii de gestionare a datoriilor au aplicat această teorie la extremă, angajând la practici denumite „răscumpărarea finanțată” (Leveraged Buyout),
65:28
prin care o companie e cumpărată la un preț deseori umflat, iar prețul de achiziție e transferat în contul companiei cu titlu de datorie.
65:38
Compania, astfel, devine responsabilă pentru finanțarea propriei înstrăinări.
65:43
Aceste datorii, de regulă, sunt într-atât de mari, încât compania e forțată să-și reducă personalul, salariile și activitatea de cercetare.
65:52
Atunci când dobânda devine o afacere,
65:54
când trebuie să incluzi dobânda în costul bunurilor sau serviciilor,
65:58
ești perpetuu constrâns să le vinzi la un preț sporit pe măsură ce îți asumi și mai multe datorii.
66:03
O diversificare a tipurilor de datorii generează o creștere a rezervei monetare.
66:09
Atunci când crește rezerva monetară, mai mulți bani sunt disponibili pentru activități de producție și consum, condițiile unui boom.
66:19
E incert dacă ne va reuși să depășim această recesiune
66:22
sau dacă ne vom adapta la realitățile momentului.
66:26
Totuși, după anihilarea recesiunii și după ce progresul își va lua avânt, ce se va întâmpla cu datoria?
66:33
Aceasta va continua să crească și pe cât de rapid va crește economia,
66:37
pe atât de rapid va crește și datoria, iar în decurs de 3 sau 5 ani vom reveni la starea inițială.
66:44
Datoriile vor deveni exorbitante, oamenii vor falimenta din nou.
66:47
E sistemul care ne-a întemnițat, în care nu poți avea o creștere economică fără a avea o creștere a datoriilor,
66:53
or, anume aceste datorii vor doborî în final economia.
66:56
Unica opțiune pentru a merge înainte e de a reforma sistemul, de a interzice băncilor să creeze bani din datorii.
67:01
Prin repararea sistemului monetar putem preveni o nouă criză financiară, cauzată de bănci.
67:07
În final, reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice, creșterea impozitelor și majorarea datoriei internaționale vor fi inutile.
67:16
Actualul sistem monetar le permite băncilor să se îmbogățească din economie,
67:21
fără a oferi ceva în schimb.
67:25
De ce având toate aceste tehnologii moderne,
67:29
această eficiență, totuși e necesar ca cel puțin două persoane să finanțeze întreținerea unei case, pe când în anii ’50 ea era asigurată de o singură persoană.
67:39
Cauza acestei situații nu rezultă din scumpirea mașinilor de spălat și a bunurilor la general.
67:44
Situația e cauzată de datorii și de faptul că sectorul bancar le stinge din contul tuturor celorlalți.
67:50
Astfel, un sistem bancar în creștere nu e un indice bun.
67:55
Dacă sectorul bancar crește, atunci faptul se datorează fie scăderii eficienții lui, fie parazitării economiei.
68:01
Putem în continuu vorbi că sectorul bancar acoperă 4%, 5% sau 6% din PIB,
68:07
însă ce se întâmplă cu restul economiei? Indicele acesteia e în descreștere, având 96, 95 sau 94% din PIB.
68:12
Trebuie să ne concentrăm asupra acestei probleme. Dacă ne dorim soluționarea altor probleme sociale majore,
68:19
suntem obligați să soluționăm problema banilor.
68:21
Cei mai săraci oameni din lume plătesc costul crizei, chiar și atunci când aceștia nu beneficiază din boom-urile speculative,
68:30
similare celui ipotecar care a precedat criza financiară irlandeză.
68:34
În ultimii 30 de ani diferențele de venituri s-au accentuat într-atât de mult încât cei bogați au devenit și mai bogați, iar oamenii ordinari – nu,
68:44
starea lor a rămas neschimbată și ei au devenit mai săraci.
68:46
Una din metodele de a garanta mișcarea economiei a fost furnizarea de credite ieftine,
68:50
adică împovărarea cu datorii a celor ce nu au posibilitatea de a achiziționa bunuri. Astfel, aceștia puteau cumpăra în continuare.
68:56
Și în momentul în care sistemul intră în colaps, exact aceiași oameni sunt obligați să plătească din nou, deși, în mare măsură, ei sunt din start victime.
69:05
În rezultatul crizei, Bank of England a achiziționat datoriile corporative și le-a reambalat cu aplicarea unor dobânzi mai mici.
69:13
Totuși, unei persoane ordinare i se cere să plătească mai mult decât în cazul împrumuturilor de overdtraft sau liniilor de creditare.
69:20
Datoriile dintre cei mai bogați sau între state pot fi oricând renegociate,
69:27
e o practică care s-a cimentat în decursul istoriei.
69:29
Nu e nimic bătut în cuie. Vorbind la general, atunci când sunt puse în discuție datoriile celor săraci față de cei bogați,
69:34
datoriile devin o obligație sacră, mai importantă decât orice.
69:39
Ideea renegocierii acestor datorii devine imposibilă.
69:43
Ne puteți numi exact ce i-ar face fericiți pe investitori,
69:47
ce i-ar face mai încrezători?
69:50
E o întrebare dificilă. Personal consider că nu are importanță. Sunt un comerciant
69:56
și nu mă interesează astfel de chestiuni.
69:58
Achită-ți impozitele!
69:59
Te-ai născut în Anglia?
70:02
Dacă văd o oportunitate de a câștiga bani, o voi urma.
70:05
Majoritatea comercianților sunt indiferenți față de modul în care va fi restaurată economia,
70:10
față de restructurarea situației. Lucrul nostru e de a câștiga bani
70:14
și, personal, timp de trei ani visam să survină acest moment. Dacă știi ce ai de făcut, poți dobândi o groază de bani.
70:22
Trebuie să recunosc că în fiecare noapte visez la o nouă recesiune,
70:27
visez la repetarea unui moment ca acesta.
70:29
…visez la o nouă recesiune, visez la repetarea unui moment ca acesta. […] poți dobândi o groază de bani.
70:37
Bruno, Virginia l-a rănit rău pe cineva, ar fi bine să o ajuți.
70:43
Atenție!
70:46
Dacă vom privi Europa, vom observa că Prim-ministrul Greciei
70:52
nu a fost ales, ci impus poporului grec, or, Papademos e fost angajat la Goldman Sachs.
70:57
Noul Prim-ministru și ministrul finanțelor al Italiei – Mario Monti – la fel e fost angajat la Goldman Sachs.
71:01
Noul președinte al Băncii Central-Europene – fost angajat la Goldman Sachs.
71:05
O să observăm că acești oameni apar absolut peste tot.
71:08
Acesta e modul de a schimba ceea ce avem, să deposedăm poporul de întreaga putere și toate libertățile
71:13
și să le concentrăm în mâinile unui mic grup cu puteri nelimitate.
71:19
De la popor, fără popor, contra poporului!
71:26
Cea mai interesantă parte a problemei e chestiunea democrației, care rămâne a fi extrem de accentuată în Europa.
71:32
Faptul că avem guverne, care ne-au fost impuse de bancheri.
71:35
Or, cruda realitate e că anume bancherii, mai mult sau mai puțin, sunt responsabili de acest haos și e o bună primă aproximație,
71:41
însă, ulterior, anume lor le încredințăm prerogativa de a ne soluționa problema.
71:44
Și, în efect, ei ne vor conduce țara. E o chestiune democratică serioasă, ce se cere a fi rezolvată.
71:49
Apropo, criza bancară a generat sărăcirea a peste 100 milioane de oameni.
71:58
Statistica mortalității celor căzuți în sărăcie atestă o majorare enormă, fiind cauzată de motive variate.
72:06
Astfel, criza bancară nu se rezumă doar la sărăcirea oamenilor, ci și la omorârea oamenilor ca atare.
72:12
Mai mult decât atât, încă nu ne-am clarificat ce s-a întâmplat…
72:17
Nu am identificat responsabilul și nici nu am efectuat reformele radicale necesare,
72:22
deoarece în mod eronat am considerat că destabilizarea situației va înrăutăți starea lucrurilor.
72:31
Și știți cine a aprobat deciziile anti-criză? Exact aceiași oameni care au generat-o.
72:37
„Consider că ar fi bine să știți că unele din afacerile acestor întreprinzători sunt omorurile.”
72:47
„Armele lor sunt moderne, iar gândirea lor e veche de 2000 de ani.”
73:00
Rezistența contra monopolului bancar
73:04
Modul în care circulă banii și în care îi folosim pentru a încheia anumite tranzacții,
73:11
constituie indici importanți ai felului în care cu timpul este segmentată societatea.
73:16
Cum folosim banii, în ce scopuri, cine controlează circulația banilor și punctul lor de destinație,
73:22
toate, cu timpul, pot transforma radical societatea. Există afaceri ce sunt preferate de anumite tipuri de sisteme monetare,
73:30
or, la moment avem un sistem monetar care preferă afacerile largi
73:35
și care poate plasa majoritatea activelor acestor afaceri în zone offshore, fiindcă așa e mai eficient.
73:39
Însă, situația presupune că banii vor pleca din comunități.
73:43
Uneori mă uimește faptul că
73:46
un individ are posibilități limitate de a direcționa banii în propria sa localitate.
73:51
Nu pot să zic că am câteva economii, care le-aș investi în Norwich,
73:57
care le-aș investi într-o afacere locală.
74:00
Nu există un mecanism care le-ar permite persoanelor să investească în propria localitate.
74:05
Îți depozitezi banii într-o bancă de proporții și banii tăi sunt direcționați oriunde.
74:09
Cine-mi spune ce-i asta? Cu voce tare, vă rog !
74:13
E lira de Brixton! Cine știe ce-i o liră de Brixton? Aceasta valorează o liră sterlină, deci, poate fi schimbată pentru o liră sterlină.
74:20
Sunt oare aceștia bani?
74:22
Da!
74:23
În ce temei? Oamenii o acceptă. Sunt peste două sute de magazine, comercianți independenți (care o acceptă).
74:30
Deci, ea poate reprezenta ceva, exact cum am convenit, putem decide ca ea să fie echivalentul a ceva
74:36
și totul depinde de consimțământul nostru comun.
74:40
Bancnotele alternative
74:44
Proiectul Lirei de Bristol e unul captivant, deoarece odată ce am început a studia fenomenul banilor
74:51
am înțeles că nu-l înțeleg suficient de bine, atunci când am început a investi în lira de Bristol.
74:56
Astfel, am dobândit o anumită experiență atât eu, cât și cei care făceau același lucru.
74:59
În realitate, ne putem construi propriile sisteme monetare, menite să îmbunătățească relațiile dintre persoanele din interiorul acestui sistem.
75:07
Un sistem în care persoanele muncesc pentru ei și profită din beneficiile bogățiilor pe care le creează.
75:13
Aceste bogății sunt constant utilizate pentru a crea relații pozitive cu persoanele din același sector.
75:21
Aceste persoane pot vedea în mod direct, impactul banilor creați atunci când îi cheltuie.
75:24
Dacă voi cheltui 20% din averea mea pentru anumite lucruri, voi vedea direct ce pot genera aceste 20%.
75:31
Voi vedea un adevărat efect pozitiv, deoarece persoanele care folosesc acești bani îi direcționează pentru a face altceva,
75:37
ceea ce este un lucru bun sau, dimpotrivă, pot fi martorul distrugerii pădurilor locale,
75:42
deoarece îl plăteam pe tâmplarul local pentru ca acesta să taie toate pădurile,
75:46
or, admir cu adevărat plimbările prin pădure cu câinele meu, deci, posibil nu-mi doresc ca acest lucru să se întâmple.
75:50
Astfel, ar trebui să ne limităm la ceea ce e normal, iar restul să fie eliminat ca externalități.
75:54
Însă, externalitățile sunt de fapt viața noastră!
76:00
Sunt ceea ce fac viața în comunitate mai bună.
76:04
Ne-am dorit să atingem anumite scopuri. Ne-am dorit să construim o comunitate.
76:10
Ne-am dorit să susținem afacerile independente, să le oferim un statut preferențial în raport cu corporațiile transnaționale,
76:17
deoarece dacă acestea ar fi în posesia propriilor bani și ei ar putea fi folosiți reciproc.
76:21
Atunci nu ar exista problema dispariției lor în largul structurilor de management sau offshore, fiind în final plasate într-un cont din Insulele Cayman.
76:28
Atunci când discutăm cu întreprinzătorii, aceștia percep cele spuse la un nivel intuitiv.
76:32
Guvernele, deseori, încetează asemenea experimente
76:38
Bank of England, desigur, ar putea decide că cele menționate reprezintă un real pericol pentru lira sterlină.
76:42
Însă, la moment, ea și-a rezervat dreptul de a se expune pe marginea problemei.
76:46
În rezultat au apărut noi reguli și regulamente,
76:48
iar noi am angajat o echipă de avocați, însărcinată cu muncă pro bono,
76:52
pentru a lucra în speranța că lucrurile se vor corecta pe măsura posibilităților.
76:56
Într-un final nu cunoaștem care va fi decizia Bank of England.
76:59
Proliferarea largă a alternativelor este un fenomen normal pe durata crizelor capitaliste.
77:08
În perioada Marii Depresii am avut o ascensiune e banilor scriptici,
77:13
în particular în America de Nord, la fel erau larg răspândite experimentele economice în Europa.
77:16
Majoritatea acestor acțiuni au fost anihilate, fiind declarate ilegale de către autoritățile băncilor centrale,
77:31
precum și forțele politice care au decis că nu-și doresc promovarea acestor experimente.
77:37
Monopolul statului asupra emisiei monetare are și aspecte pozitive.
77:43
Astfel, este facilitat comerțul internațional. Marile afaceri sunt și ele ajutate prin reducerea costului de tranzacționare,
77:52
însă afacerile locale și cele individuale au de suferit.
77:58
În cazul unui sistem monetar în care regulile valorifică comunitatea și relațiile sociale din comunitate,
78:06
se va asigura o bază mai solidă și mai diversă pentru economia locală.
78:15
Panica bancară
78:20
Panica bancară se manifestă în trei forme. Clienții băncii își pot retrage banii în numerar.
78:26
Totuși, aceasta nu va reduce rezerva banilor digitali, ci doar va schimba proprietarul acestora.
78:34
Clienții, de altfel, pot să-și mute banii din marile instituții financiare spre bănci mai mici, mai etice,
78:40
precum uniunile de creditare, băncile mutuale sau cooperativele de construcții.
78:47
Următoarea invitată are o rezoluție de revelion, care, afirmă ea, va crea un sistem financiar mai bun,
78:53
rezoluția ne îndeamnă să mutăm banii din marile bănci spre băncile comunitare locale.
78:59
Transferarea banilor către aceste instituții va reduce controlul monopolist al celor 5 bănci majore.
79:07
Știrile animate din Taiwan: Cristian a declarat data de 5 noiembrie ca fiind Ziua Transferurilor Bancare
79:20
În acea zi, clienții băncilor și-au jurat să închidă conturile bancare și să depoziteze fondurile în uniunile de creditare
79:28
Al treilea tip de panică bancară este panica bancară internațională.
79:32
În corespundere cu opinia unui senator american, aceasta este cauza crizei din septembrie 2008.
79:38
În acele zile eram acolo când Secretarul și Președintele Rezervei Federale au venit
79:44
și au vorbit cu membrii Congresului despre ceea ce se întâmplă. Discutau despre 15 septembrie.
79:49
Iată situația… iar noi cel puțin nu vorbim despre aceste lucruri
79:52
Joi, în jurul orelor 11, Rezerva Federală a notificată extrageri enorme din conturile bancare.
80:01
În decursul unei ore cota extragerilor a urcat până la $550 miliarde.
80:14
Trezoreria și-a deschis fereastra pentru a da o mână de ajutor, aceasta a pompat în sistem $105 miliarde
80:23
și repede a înțeles că nu poate opri valul. Băncile s-au confruntat cu o panică electronică fără precedent.
80:29
S-a decis, astfel, încetarea operațiunilor, închiderea conturilor bănești și garantarea lor cu $250.000 per cont,
80:39
pentru a stopa extinderea panicii, e ceea ce s-a întâmplat cu adevărat.
80:42
Dacă aceștia nu ar fi intervenit, conform estimărilor la ora 14:00,
80:49
$5,5 trilioane ar fi retrase din sistemul monetar al Statelor Unite.
80:55
Aceasta ar echivala cu un colaps total al economiei Statelor Unite, iar în decursul a 24 ore economia mondială s-ar fi ruinat și ea.
81:02
Aspectele Internaționale
81:06
Atunci când la nivel internațional banii sunt transferați dintr-o valută în alta
81:10
rezerva monetară se mișcă din banca națională a unei țări spre contul unei bănci străine.
81:19
Băncile străine colaborează cu băncile locale, ceea ce le permite să dețină rezerve monetare străine,
81:24
deși nu fac parte din schema băncii centrale locale.
81:32
Spre exemplu atunci când 1000 lire sterline sunt transferate în Euro o bancă britanică va negocia rata de schimb
81:41
cu o bancă din zona Euro, raportul fiind 1,15 EUR la 1 £.
81:47
Banca britanică ulterior va transfera cele £1.000 către partenerul băncii europene,
81:56
în timp ce banca europeană va transfera 1.150 EUR din rezerva monetară
82:02
către partenerul european al băncii britanice.
82:07
Ce se întâmplă când valutele și ratele de schimb nu mai sunt controlate,
82:11
care sunt primele consecințe?
82:14
Deprecierea.
82:16
Speculația.
82:17
Dezechilibrul. În cazul în care anumite țări ar acumula mai multe și mai multe? Ce vor dobândi?
82:24
Alte valute, alte valute.
82:28
Rezerva monetară trebuie consumată în țara de origine sau să fie schimbată în altă valută.
82:37
Majoritatea băncilor străine nu au depozite la vedere în afara hotarelor naţionale
82:42
şi dat fiind acestui fapt rezervele monetare străine deţinute de acestea nu revin în patrimoniul lor în formă de depozite.
82:49
Atunci când o ţară înregistrează un dezechilibru comercial (dintre importuri şi exporturi), ea fie acumulează rezerve valutare străine,
82:57
în cazul unui surplus de exporturi, fie îşi cheltuie propria rezervă, în cazul unui indice negativ de comerţ.
83:05
Echilibrul comercial este în mod fundamental diferenţa dintre vânzările în exterior şi achiziţiile din exterior.
83:12
În cazul Marii Britanii trebuie să constatăm că pe o perioadă lungă de timp
83:18
aceasta a avut un deficit a ceea ce numim un echilibru de comerţ vizibil,
83:22
care presupune comercializarea de bunuri care pot fi văzute.
83:25
Vorbim de bunuri care pot fi recunoscute, lucruri care pot fi puse în containere, adică maşini, calculatoare, lucruri care le putem vedea într-un magazin.
83:31
Comerţul cu acestea înregistrează un deficit substanţial. Cred că problema a apărut la începutul anilor 1980 şi încă nu s-a epuizat,
83:40
ci dimpotrivă s-a extins.
83:43
Rezervele monetare străine nu pot fi folosite pentru a acoperi direct cheltuielile naţionale.
83:48
Banii pot fi cheltuiţi doar în străinătate sau pentru a plăti importurile.
83:53
O ţară cu un deficit accentuat al echilibrului comercial mizează doar pe creditorii săi, în speranţa că aceştia vor cheltui dezechilibrele înregistrate în cadrul propriilor pieţe.
84:04
Au existat în trecut propuneri de creare a mecanismelor de egalare a acestor dezechilibre.
84:11
Astfel, Keynes, John Maynard Keynes, la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial,
84:16
a propus ceea ce ulterior a devenit Acordul de la Breton Woods, precum şi setul de instituţii fondate prin acesta – FMI şi Banca Mondială.
84:23
Propunerea viza formarea unei uniuni internaţionale de clearing (de control al transferurilor internaţionale).
84:26
Ideea e strâns legată de activitatea de comerţ şi nu direct de cea financiară,
84:30
or, principiul ei constă în aceea că odată cu echivalarea echilibrelor comerciale toţi ar urma să efectueze transferuri printr-o singură bancă internaţională de clearing
84:36
şi aceasta oarecum i-ar forţa pe toţi să-şi reconcilieze dezechilibrele apărute în economia reală.
84:43
Însă un asemenea mecanism nu există. Dezechilibrul comercial net al Marii Britanii constituie circa £800 de miliarde.
84:57
Războaiele valutare
85:01
În esenţă, ceea ce s-a întâmplat e că pe parcursul anilor unele ţări au acumulat mari surplusuri comerciale, iar altele – mari deficite comerciale.
85:09
Ţările cu deficit comercial cheltuiau mai mult decât câştigau,
85:13
astfel ele erau forţate să se împrumute cu bani din străinătate şi o făceau an după an.
85:18
Ţările de acest tip, Statele Unite, Marea Britanie şi unele ţări europene
85:24
nu-şi mai pot permite accesarea de noi împrumuturi, or, există două situaţii de deznodământ.
85:28
Dacă ele nu vor identifica noi soluţii de a deveni competitivi, şi asemenea exemple au fost înregistrate în unele ţări din Europa,
85:34
capacitatea de plată a propriilor datorii e pusă sub semnul întrebării.
85:38
O cale alternativă, pe care am şi urmat-o, ar fi întocmirea unui plan credibil de plată a datoriilor.
85:43
În efect, valoarea lirei sterline a scăzut cu 25% cu scopul de a face exporturile mult mai competitive şi atractive pentru cumpărătorii străini,
85:50
precum şi pentru a fi mult mai atractivi pentru consumatorul britanic şi pentru a-l convinge să cumpere de la producătorul britanic în defavoarea producătorului străin.
85:57
E ceea ce am făcut pentru a reechilibra economia naţională şi sunt convins că e calea de urmat.
86:04
Războiul valutar, la fel cunoscut sub numele devalorozării competitive, e situaţia în care ţările se confruntă
86:12
pentru a atinge o rată de schimb valutar relativ mică.
86:16
Concomitent cu scăderea valorii unei valute, va scădea şi costul real al exporturilor din acea ţară.
86:23
Industria naţională înregistrează o creştere a cererii atât la nivel intern, cât şi extern.
86:30
Aceasta a făcut exporturile britanice aparent mai ieftine, astfel încât acestea un pic s-au revitalizat.
86:34
Însă, dat fiind faptul că restul lumii e într-o stare deplorabilă, aceasta din nou se află în scădere.
86:39
Deci, aveam de înfruntat un soi de anarhie, o anarhie în creştere.
86:45
E ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani şi despre ce ne avertiza ministrul de finanţe al Braziliei,
86:50
atunci când vorbea de războaiele valutare, de guvernele naţionale confruntate de o recesiune majoră,
86:58
care crezând că o mărire a cotei exporturilor va înlătura pericolul crizei.
87:02
În cazul în care ne dorim mărirea exporturilor trebuie să acceptăm o depreciere a valutei naționale.
87:05
Atunci bunurile noastre vor deveni mai ieftine și se vor vinde, astfel încât toți vor fi fericiți.
87:09
Problema însă constă în aceea că deprecierea valutei naționale duce scumpirea valutei străine.
87:14
Bunurile terților devin mult mai scumpe și aceasta nu-i face prea satisfăcuți.
87:17
Aceștia, la fel, recurg la deprecierea propriei valute și astfel suntem martorii declanșării unei runde de devalorizări competitive.
87:22
Pentru a micșora valoarea valutei naționale, banca centrală vinde rezerva monetară pe piața financiară.
87:30
Banii în acest caz sunt creați din nimic, prin taparea numerelor în memoria unui calculator.
87:36
De exemplu, banca centrală cumpără rezerve monetare străine.
87:40
Volumul banilor creați de banca centrală este nelimitat, deoarece nu există bunuri predefinite să garanteze respectiva rezervă monetară.
87:48
Pe toată durata perioadei de folosire a banilor de metal, rata lor de schimb depindea de cantitatea de aur,
87:55
argint sau bronz ce se conținea în monedele unei țări.
87:59
În mod similar, odată cu apariția banilor de hârtie și a standardului în aur,
88:04
rata de schimb depindea de cantitatea de aur pe care guvernul promitea să o predea deținătorului de bancnote.
88:10
În termen scurt cantitatea dată nu varia considerabil, iar rata de schimb dintre valute era relativ stabilă.
88:20
După cel de Al Doilea Război Mondial s-a convenit ca valutele țărilor să fie garantate de dolar, iar dolarul să fie garantat de aur. Acest sistem a luat sfârșit în 1971.
88:31
În final, avem un sistem financiar în care circulația banilor e haotic organizată,
88:37
nu există o rată de schimb, deoarece nu există un sistem al standardului în aur pentru a o susține,
88:42
ceea ce o face inutilă. În realitate, avem certitudinea că piața financiară va rezolva problema ratei de schimb.
88:46
Faptul că valuta mea valorează mai mult decât a ta, reprezintă o reflecție a economiei tale relativă economiei mele,
88:51
or, dacă aceasta influnențează valuta, atunci și rata de schimb se va modifica. Și dacă avem nevoie ca cele relatate să se întâmple, atunci se vor realiza.
88:57
Totul va decurge ca prin minune, dat fiind eficiența pieței și scopului de îmbogățire. Restul e bine cunoscut.
89:02
Valoarea unei valute în raport cu o altă valută e determinată de piața financiară.
89:09
Dacă mai multe persoane își doresc să cumpere valută, atunci valoarea ei va crește.
89:14
Dacă mai multe persoane își doresc să o vândă – valoarea ei descrește.
89:18
Valoarea e stabilită de băncile particulare, or, pe măsură ce acestea cumpără și vând valute va fi ajustată și rata de schimb.
89:26
Ultimul studiu, pe care l-am citit, arăta că în 2007 pe piața valutară în fiecare zi erau tranzacționate circa $3,2 trilioane… în fiecare zi…
89:40
Cine știe care e valoarea PIB-ului mondial?
89:43
50? Încă o dată! Mai mult!
89:47
60? E mai apropiat. Ideea e că odată ce ne gândim volumul schimburilor care au loc în fiecare zi,
89:54
ne aducem aminte că un an are circa 260 de zile lucrătoare.
89:57
Ne ia doar câteva săptămâni pentru a echivala valoarea globală a tuturor tranzacțiilor economice,
90:06
ce se încheie zi de zi, timp de un an.
90:10
Evident fiecare din noi, în mod regulat, comercializează valute. Dacă mergem peste hotare atunci schimbăm valuta națională în valută străină.
90:15
E o formă a comerțului valutar, prin a schimba lirele sterline, euro, yenii etc.
90:22
Schimbul decurge regulat, fiind o parte convențională a procesului comercial.
90:25
Corporațiile mari sunt obligate constant să efectueze asemenea schimburi.
90:29
Când oamenii devin suspecți și când afirmă că totul nu e decât o speculație,
90:35
e momentul în care aceștia înțeleg că valutele mondiale circulă în paralel și dacă acestea circulă în paralel,
90:40
atunci întotdeauna există oportunitatea de crea bani din schimbările de valoare și, astfel, se poate specula pe marginea acestora.
90:46
În acest caz vorbim despre un potențial sfârșit al pieței financiare,
90:49
e acea parte a pieții care se încearcă a fi lichidată prin procedeele de impozitare a tranzacțiilor financiare,
90:53
e acea parte a pieții care produce instabilitate pentru toți.
91:00
Cei interesați, însă, își doresc păstrarea volatilității pieții, deoarece numai așa își câștigă banii.
91:04
Ei își doresc să încurajeze haosul și îl încurajează prin a comercializa, a specula în modul în care o fac.
91:08
Către anul 2010 piața de schimburi valutare străine a ajuns să fie cea mai largă și cea mai lichidă piață din lume,
91:17
având un efectiv de schimburi zilnice de $4 trilioane.
91:25
Volatilitatea creează necesități. Ce efecte generează ea pentru țările mici, în curs de dezvoltare,
91:33
care instantaneu operează cu fluxuri financiare enorme și fluctuante? Ce trebuie să facă aceste țări pentru a face față acestei provocări?
91:45
Majorarea producției de bunuri și creșterea cotelor de vânzări
91:49
Micșorarea prețurilor
91:51
Și să devină posibil și mai sărace…
91:53
Odată ce începem a discuta despre sistemul internațional, ajungem la concluzii bizare,
92:00
or, în majoritar, acesta depinde de încrederea oamenilor în economie
92:05
și nu de ceea ce este sau ceea ce ar trebui să fie realmente o economie.
92:09
Situația se poate schimba destul de rapid, deoarece totul depinde de încrederea unui om particular că banii sunt oarecum garantați.
92:14
Cât va dura să existe această încredere e incert…
92:18
Dacă va dispărea această încredere, atunci piața financiară va suferi schimbări rapide.
92:21
Procesul contaminării financiare poate avea loc în doar câteva minute sau chiar secunde.
92:27
Aparența unei economii stabile și robuste se poate epuiza instantaneu,
92:37
iar piața financiară va începe subminarea economiei.
92:40
De regulă, problema depășește situația precară a unei persoane din țara vecină.
92:46
Majoritatea crizelor economice din ultimii 30 de ani
92:51
au fost cauzate de retrageri masive ale numerarului național sau a rezervei monetare a unei regiuni.
92:58
Activitatea dată adesea e caracterizată prin noțiunea războiului financiar.
93:05
Acesta a adus beneficii substanțiale pentru instituțiile financiare majore, Goldman Sachs, spre exemplu.
93:12
Orice mare bancă are de câștigat din aceste categorii de aranjamente, decât să activeze într-un mediu mult mai reglementat.
93:19
Aceasta le-a permis unor persoane să se îmbogățească fabulos. Le-a permis piețelor financiare să se extindă enorm.
93:24
Oricare implicat în proces e dornic de a vedea o lume în haos. Iar în cazul Marii Britanii vorbim de un guvern,
93:31
care destul de fățarnic, deliberat și agresiv acționează
93:35
contra oricărei forme de reglementare a activității piețelor financiare.
93:39
Însă, nu e cazul unui păpușar care din umbră trage de sfori,
93:43
e modul în care se mișcă lucrurile: deliberat, fățarnic și deschis. E lumea în substanța sa pură.
93:49
E vorba de îmbogățirea unor persoane, ceea ce le face extrem de bucuroase.
93:53
E o formă a războiului economic.
93:57
Majoritatea schimbărilor produse în economia globală în ultimii 30 de ani, rezultă din datorii,
94:06
datoriile lumii a 3-a, care le-au acordat țărilor și băncilor bogate putere și control
94:14
asupra părților mai sărace ale lumii, unde se află resurse ce le utilizăm.
94:19
Situația, pe bună dreptate, e comparată cu o formă de colonialism.
94:25
E o modalitate de a exercita direct puterea asupra acelor țări, pentru a le forța să facă
94:32
ceea ce e în interesul segmentelor mai bogate ale lumii.
94:37
În rezultat, nu numai corporațiile au încasat
94:41
profituri enorme, devenind uriașe și omniprezente,
94:47
ci și sectorul financiar a crescut, iar în prezent banii reali
94:55
nu sunt creați prin activități de producere, ci prin speculații. Banii sunt creați din bani.
95:02
E cea mai profitabilă afacere și, desigur, cea mai largă activitate economică existentă la moment.
95:11
Pentru a se proteja, țările vulnerabile trebuie să procure rezerve monetare de la țările bogate,
95:17
care creează acești bani din nimic.
95:21
Primul Guvernator General al Indoneziei, impus de Olanda, e omul care a creat căile comerciale în regiune,
95:26
le-a fortificat la propriu, prin construirea de cetăți de-a lungul lor pentru a confrunta flota spaniolă și cea britanică.
95:33
Acest individ afirma despre dezvoltarea Imperiului și comerțul olandez că nu poate fi conceput un comerț fără război și nici războiul fără comerț.
95:46
Bani și putere.
95:50
Imperialismul financiar
95:54
Rezervele monetare e o modalitate de a te asigura contra cărui pericol?
96:00
Speculația. Tu ai zis speculație. Atacurile speculative. Falimentarea piețelor. Baloanele financiare.
96:09
Atunci când o țară cedează în fața unui atac speculativ i se cere să înlăture regularea imperativă a propriei piețe
96:15
și să se conformeze sistemului financiar al părții dominante.
96:22
Marea problemă cu care se confruntă majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, ajunse în criză debitorială,
96:26
constă în aceea că marile puteri mondiale, Fondul Monetar Internațional,
96:31
care, în esență, controlează sistemul financiar global, impun ideea că ieșirea din criză
96:38
începe cu restructurarea economiei, prioritar prin mărirea cotei exporturilor, astfel încât se câștigă mai mulți dolari, orientați spre stingerea datoriei,
96:45
asumată, de regulă, în dolari sau altă valută străină.
96:49
Cu părere de rău, în repetate rânduri, s-a demonstrat că algoritmul nu funcționează.
96:53
În realitate, țările își reduc drastic cheltuielile publice, astfel încât încetează creșterea economică. Se epuizează potențialul de creștere economică
97:00
și, în final, ceea ce a produs o țară e orientat spre export și are ca scop crearea de dolari.
97:06
Ele își onorează datoriile, însă nu-și dezvoltă economiile.
97:11
Țările plătesc exagerat de mult pentru acoperirea datoriilor, neglijând sectoarele protecției sănătății, educației etc.,
97:16
iar datoriile lor devin în continuare mai mari.
97:18
Țara devine un stat vasal, permițându-le marilor corporații să exploateze resursele sale naturale sau forța sa de muncă.
97:26
Imperialismul financiar: extinderea și menținerea puterii imperiale prin dominație monetară.
97:32
Nu e vorba de un secret. Modul în care funcționează lumea și felul în care au loc lucrurile, nu sunt grevate de careva mistere.
97:37
Totul e suficient de sincer. În ultimii 30 de ani orice segment al societății a fost marcat cu eticheta neoliberalismului.
97:46
E ideea unei rate de schimb flotante, reglementarea redusă a activității financiare,
97:53
interferența minimală a guvernului în activitatea pieței financiare și în mare măsură e modul în care funcționează lumea.
97:58
Urmează instituțiile, cea mai marcantă fiind Fondul Monetar Internațional, care în mod activ încurajează starea actuală a lucrurilor.
98:05
Deci, ideea unui păpușar, ce acționează din umbră, e exclusă; totul e destul de deschis.
98:13
E ceea ce se întâmplă la moment și e ceea ce s-a întâmplat în decursul întregii mele vieți adulte.
98:18
E modul în care funcționează lumea și modul în care unii au devenit extrem de bogați, modul în care s-a produs o concentrație enormă de bogății.
98:26
Atunci când Fondul Monetar Internațional intervine pentru a atenua problemele debitoriale ale unei țări, el impune anumite condiții.
98:34
În anii ’80 – ’90 aceste condiții erau incluse în Programul de Ajustări Structurale,
98:40
care are un conținutul identic pentru orice zonă, unde e implementat.
98:42
Efectul programelor de ajustare structurală poate fi observat după exmplul Greciei, Portugaliei și Irlandei.
98:49
Aceste țări sunt instruite să micșoreze cheltuielile din sectorul public,
98:57
sunt instruite să libereze piața de comerț și de capital,
99:04
astfel încât banii să poată fi extrași și injectați în economie mult mai ușor.
99:08
Ideea constă în încurajarea venirii investițiilor străine,
99:13
iar toate problemele acelei țări vor fi soluționate prin aceste investiții.
99:16
În decursul timpului ipoteza s-a dovedit a fi nedemonstrată.
99:22
În realitate sunt distruse industriile noi create și capacitatea de creștere a acestor țări în curs de dezvoltare,
99:28
ele devin completamente dependente de bunurile și serviciile provenite din țările dezvoltate,
99:33
precum și de capitalul străin. Fondul Monetar Internațional e obsedat de ideea
99:39
că țările trebuie să micșoreze taxele, care urmează a fi achitate de corporațiile multinaționale, care tind să intre pe piața locală,
99:47
pe motiv că ele vor încuraja și ale corporații să investească.
99:49
Bineînțeles și profiturile obținute de aceste corporații multinaționale părăsesc aceste țări la fel de repede,
99:56
iar însăși țara nu are de câștigat. La moment există multe țări care nu au taxe fiscale.
100:02
Ele nu au fundamentat o bază fiscală, astfel încât acestea sunt și mai dependente de piețele internaționale de capital,
100:08
de piețele monetare, de crearea datoriilor și de aceea avem multe țări care cărora le-a fost jefuită suveranitatea.
100:15
În efect, e dificil să vezi cum evoluează o societate democratică, atunci când guvernul său devine dependent de
100:22
dictatele Fondului Monetar Internațional și al piețelor monetare și nu de poporul pe care îl conduce.
100:29
Instrumentele financiare
100:33
Începând cu anii 1970 observăm o creștere dramatică a fenomenelor ce au un efect stimulativ
100:42
asupra schimbărilor din sistemul financiar, care au produs aceste afaceri strălucitoare de prelucrare a metalului și oțelului.
100:50
În cazul în care nu cunoașteți, vorbesc de sectorul bogătașilor – City of London.
100:52
Pentru a compensa lipsa unor bunuri de referință ce ar garanta rezerva monetară,
100:59
instituțiile financiare au dezvoltat așa-numitele măsuri de gestionare a riscului – securitizarea.
101:06
Securitizarea, ca măsură de stabilizare a întregului sistem,
101:11
e un set de proceduri și inovații financiare, care s-au accelerat din anii ’70 – ’80.
101:17
Deci, avem un sistem haotic, care necesită administrare, astfel încât se cer inovații.
101:22
Avem nevoie de derivate, opțiuni, futures. Avem noi piețe gestionate prin mecanisme volatile.
101:30
Cine știe ce e „hedging”?
101:32
Răspândirea riscului. Gestionarea riscului, asigurarea contra lui, exact.
101:37
Până nu demult, și anume până în anii 1960 Comisia pentru Securitate și Schimb era suficient de strictă
101:43
în a statua că derivatele care nu sunt acoperite de bunuri reale, precum produsele agricole, carnea de porc sau altceva,
101:50
reprezintă o activitate speculativă, astfel încât era interzisă vânzarea lor.
101:54
Totul s-a schimbat în anii ’60. Acum oricine poate vinde futures valutare,
101:59
lucruri, care nu sunt acoperite de bunuri reale, sunt vândute la un anumit moment dat în viitor și sunt bazate pe fluctuația prețurilor valutare.
102:06
Sistemul de rate de schimb fixate e în degradare accelerată,
102:11
la care se adaugă și abolirea reglementărilor de stat, astfel încât piața financiară preia controlul cu propriile bunuri
102:17
și totul se explică prin ipoteza că piața o duce mai bine prin autoadministrare,
102:21
e mult mai stabilă decât în cazul în care statul ar interveni de fiecare dată.
102:23
Ipoteza unei piețe eficiente, ideea unei piețe solide și rapide,
102:29
în interiorul căreia toți sunt suficient de informați și precauți la ceea ce fac alții,
102:33
presupune stabilitate și reflectă schimbările reale în economie.
102:38
Deci, ea nu trebuie administrată prin panici, manii, speculații. Nimic din cele enumerate nu ar trebui să se întâmple.
102:44
Dacă există fluctuații e pentru că ceva în realitate se întâmplă, iar comercianții și investitorii de pe piața financiară reacționează.
102:51
Asta e ipoteza unei piețe eficiente. La nivel practic, ipoteza și-a încetat existența în anul 2008.
102:57
Aparența unei crize atât de mari a făcut să dispară credința într-o piață autogestionată și stabilă.
103:05
Practicile continuă până în prezent, însă argumentele anterioare au devenite caduce.
103:09
E bine, e necesar sau e ok pentru lume.
103:15
În ultima decadă am avut parte de o nouă inovație, e ceea ce numim swap-ul pe riscul de credit.
103:19
O metodă de asigurare contra unei companii insolvabile în care ai investit
103:23
și în 2002 costul acestora valora mai puțin de $1 trilion. În 2007 ele valorau – $60 trilioane.
103:34
Vorbim de 5 ani.
103:36
Și instantaneu toți suspină Ohhh! Obligațiile de plată colaterale create nu asigură stabilitatea necesară.
103:44
Calculele matematice aferente acestor obligații sunt aberante.
103:49
Există mult mai multe riscuri aferente securizării riscului și datoriilor decât am fi crezut.
103:55
Și la moment privim aceste chestiuni ca fiind inutile.
104:02
Încercările de a crea modalități mult mai complexe de regularizare și configurare a pieții financiare,
104:07
precum și încercările de a face bani ușor, în realitate, au sporit efectul invers celor afirmate de apologeții lor,
104:15
în final ne-am pomenit într-o criză speculativă.
104:21
În rezultatul acestor efecte adverse am fost martorii unui fenomen major,
104:29
un sector al economiei a crescut peste celelalte și acesta e sectorul financiar.
104:34
Pe când sectorul financiar beneficiază enorm din actuala configurare a sistemului monetar,
104:39
însăși sistemul e instabil și inechitabil.
104:42
Ne rămâne să presupunem că la moment Bank of England a garantat numerarul ce-l posedăm prin datorii guvernamentale.
104:51
Guvernul poate garanta promisiunile sale prin faptul că poate taxa publicul.
104:55
Deci, se invocă că numerarul e asigurat prin datorii guvernamentale,
104:59
iar datoriile Guvernului sunt garantate de posibilitatea acestuia de a obține numerar de la public.
105:04
În repetate rânduri, în decursul ultimilor 30 de ani, suntem martorii transformării datoriilor private în datorii publice,
105:11
în final prețul acestor datorii e plătit de poporul țării debitoare.
105:19
E motivul pentru care reducerea cheltuielilor e necesară.
105:23
Sistemul e creat pentru a face anumite persoane extrem de bogate pe cheltuiala cetățenilor unei națiuni și plătitorilor de impozite.
105:31
Sistemul micșorează standardul de viață a majorității oamenilor și redistribuie aceste bogății către cei privilegiați.
105:39
Deci, la moment avem un sistem financiar, care începând cu anii ’70 nu are rate de schimb fixe,
105:46
a cărui hotare financiare se extind în mod surprinzător,
105:51
care e gestionat de bănci centrale lipsite de careva prerogative de control, deoarece nu mai există aur ce ar garanta valoarea banilor.
106:00
În mod haotic statele sunt impuse să ușureze povara băncilor. Trebuie să le ofere împrumuturi de orice valoare.
106:08
Istoria arată că sistemele financiare erau create pentru a concentra puterea monetară internațională și avantajele ei de dominare.
106:16
Această putere e apărată cu înverșunare și în continuă expansiune.
106:28
Afirm existența și vă vorbesc despre incredibilul strigoi.
106:33
Un drapel american e ars în cadrul demonstrației. Atât președintele Johnson, cât și Francisco Franco au fost umiliți.
106:40
Un nou protest public a adăugat presiune asupra relațiilor dintre Spania și SUA.
106:47
Ordine în sala de judecată, ordine în sala de judecată!
106:52
Vreau ca toți americanii și întreaga lume să știe…
106:54
FOC!!!
106:55
America nu ia în considerație convențiile de război sau regulile moralității.
107:04
FOC!!!
107:11
Obiecție respinsă!
107:23
Reforma valutară internațională
107:27
Mi-aș dori să văd o nouă monedă, asigurată prin valori rare,
107:37
valori de care cu adevărat avem nevoie și pe care într-adevăr le prețuim. De exemplu energia sau energia regenerabilă,
107:43
astfel încât o monedă garantată de unitatea de kilowatt-oră ar fi una extrem de interesantă.
107:48
Trebuie să începem a prețui lucruri care sunt rare și de care avem nevoie pentru a supraviețui ca rasă umană pe termen lung.
107:57
Garantarea unei monede internaționale cu așa ceva ar genera investiții enorme
108:03
în energie regenerabilă, dacă aceasta ar fi unitatea de referință primară.
108:13
O altă opțiune ar fi coșul valutar, prin care s-ar amesteca valoarea diferitor valute,
108:21
cu scopul de a crea o monedă solidă în care ar avea încredere oamenii.
108:27
Probabil o idee mai reușită ar fi crearea unui coș de bunuri ce ar asigura moneda internațională.
108:34
Dacă ar fi posibil ca la nivel internațional să se reușească unificarea tuturor acestor economii competitive,
108:43
pentru a redacta un acord, similar acordului de la Breton Woods,
108:48
aceasta ar permite, spre deosebire de cel de la Breton Woods, raportarea anumitor valute la careva bunuri din coș,
108:55
specifice acestor economii naționale. Dacă ne-ar reuși acest plan atunci lucrurile s-ar normaliza
109:03
și am putea vedea cum se face ordine în macroeconomia mondială, ordine care la moment lipsește.
109:08
Dificultatea acestui plan e motivată politic. Cine oare va face una ca asta?
109:12
Care e forța care va asigura realizarea acestui deziderat?
109:17
Crearea unui sistem monetar, care e deopotrivă echitabil și stabil, poate fi realizată!
109:25
Pentru ce există organizațiile internaționale, dacă nu pentru acest scop?
109:35
Reforma monetară internațională
109:39
Băncile sunt afacerile cărora li se oferă cele mai mari subsidii în lume, în particular protejate de state.
109:45
Atât timp cât pentru noi se epuizează banii, băncile private continuă să prospere.
109:50
Situația se datorează faptului că băncile beneficiază de cea mai mare subsidie: licența de a crea bani.
109:56
Greu de crezut? Martin Wolf, șef-editor la Financial Times, afirma recent:
110:02
„Esența sistemului monetar contemporan constă în crearea banilor din nimic prin împrumuturi bancare nechibzuite”
110:10
Ați auzit bine. Băncile private creează bani din nimic. Ulterior, ne împrumută acești bani și solictă dobânzi suplimentare.
110:20
Dacă vreodată ați fost curios de ce clădirile băncilor din întreaga lume sunt mai înalte decât orice palat sau turn, acum ați obținut răspunsul.
110:27
Băncile, însă, nu imprimă bani prin utilizarea unor imprimante secrete din subsolurile lor. Ele nu au nevoie de așa ceva.
110:33
Similar multor altor lucruri din prezent, imprimarea banilor a devenit digitală.
110:37
Prin popularizarea cardurilor de debit, transferurilor electronice și internet banking,
110:42
am ajuns ca doar 3% din banii britanici să fie bancnote de hârtie sau monede de metal. Celelalte 97% sunt stocate în calculatoare.
110:51
Banii electronici sunt convenabili pentru oricare individ, dar în mod special sunt convenabili pentru băncile private,
110:57
dat fiind că ele posedă, gestionează și controlează întregul sistem monetar digital.
111:02
Și ce fac cu acest privilegiu special? Oare direcționează acești bani, rezeva sangvină a unei națiuni,
111:08
către obiecte sociale precum spitalele, școlile, universitățile sau transportul public?
111:14
Nu, dacă nu au de câștigat din asta.
111:18
Ei folosesc licența lor pentru a specula cu banii noi creați pe piața financiară și pentru a spori costul locuințelor dincolo de posibilitățile oamenilor ordinari,
111:25
prin pomparea a sute de miliarde de lire sterline în ipoteci riscante.
111:29
E modul în care băncile au cauzat criza financiară și acum noi suntem rugați să plătim pentru ea.
111:40
Dacă nu ne putem permite să administrăm spitale și să construim școli, ne putem oare permite să oferim subsidii industriei financiare?
111:47
Ar trebuie oare să trăim mai modest pnetru ca bancherii să aibă mai mult?
111:51
E ridicol și a venit timpul să înceteze. Băncilor private nu le poate fi încredințată puterea asupra întregii economii.
112:01
Trebuie să deposedăm băncile de puterea de a crea bani din nimic.
112:05
Aceasta le-ar împiedica să cauzeze o nouă criză financiară
112:08
și ar face posibil să ne permitem acele servicii sociale cruciale de care avem nevoie.
112:15
Democratizarea rezervei monetare
112:19
Cum arată un sistem financiar progresiv? Și vreau să aud opiniile voastre.
112:23
Cine crede, spre exemplu, că ar trebui să le interzicem băncilor să creeze bani?
112:29
Controlul asupra modului de creare și folosire a banilor e o problemă democratică.
112:35
La moment avem sectorul bancar, care nu răspunde decât față de propria persoană,
112:42
care anual creează circa £200 miliarde de putere de cumpărare nouă și decide în ce segment al economiei vor fi investiți acești bani.
112:51
Reformatorii sistemului financiar consideră că întreaga rezervă monetară trebuie să aducă beneficii publicului
112:57
și să nu fie creată de o organizație privată sub formă de datorii.
113:01
Democratizarea rezervei monetare presupune restituirea puterii de crea și aloca bani înapoi în mâinile poporului
113:12
și revocarea acesteia de la organizațiile private, instituțiile care realmente nu reprezintă populația,
113:20
care nu sunt responsabile, în sens democratic, față de popor. Băncile nu sunt responsabile în sens democratic…
113:26
Ele răspund față de acționari și doar în fața lor.
113:30
Ele sunt susținute de noi, de către plătitorii de impozite, însă nu răspund în fața noastră. Situația e aberantă.
113:36
Astfel, odată cu democratizarea sistemului monetar, acesta va fi supus aceleiași discipline
113:43
precum și sistemul educațional, sistemul serviciilor medicale sau oricare alt segment de interes public.
113:52
Nu există motive pentru a trata acești bani în mod diferit. E un serviciu fundamental de important, de care are nevoie oricare din noi.
114:00
Nu pot supraviețui fără destui bani, nimeni nu poate.
114:05
Astfel, sistemul nu poate fi controlat doar de către această mică elită a marilor bănci din Marea Britanie. Avem nevoie de un sistem diferit.
114:14
Considerăm că activitatea de suplimentare a unei națiuni cu bani, trebuie separată de activitatea bancară.
114:23
Avem nevoie de împrospătarea acelei legi din 1844, pentru a face din banii digitali bani reali.
114:31
Banii pot fi în continuare electronici, însă e necesar să fie clasificați ca bani.
114:35
Ne dorim ca băncile să fie tratate exact ca oricare altă companie privată din economie, să fie supuse disciplinei comerciale.
114:45
Problema e că la moment avem acest model hibrid, în care nu avem control asupra felului cum se cheltuie banii,
114:51
dar care îi creează și de care depinde crearea banilor noștri.
114:57
Suntem în permanență îndatorați. Vor rămâne îndatorați pentru întreaga viață,
115:01
iar tinerile generații au o perspectivă mult mai sumbră decât generația vârstnică.
115:07
Recent am citit un raport al Programului de Mediu al Națiunilor Unite, care zice că anual avem nevoie de $2 trilioane.
115:16
Două trilioane… Vă puteți imagina cum arată 2 trilioane? E o groază de bani! Două trilioane anual, pentru a finanța înverzirea economiei,
115:25
pentru a renunța la carbonul otrăvitor, care a poluat atmosfera, în favoarea unor alternative ecologice.
115:31
Atunci când în anii 2007-2009 au falimentat băncile, am aflat de la Bank of England, nu de la mine,
115:36
că într-un an am acumulat $14 trilioane pentru a refinanța băncile.
115:43
Deci, în comparație cu acele 2 trilioane, refinanțarea ecosistemei nu e ceva extraordinar.
115:49
Acest model nu are nici un sens, nici din perspectiva unei piețe libere,
115:55
deoarece aceste bănci sunt monopoliste, acestea au acaparat crearea creditelor, astfel încât ele nu se supun regulilor de disciplină a pieței.
116:03
Concomitent, acestea nu produc careva beneficii sociale sau de mediu.
116:15
Toți acești bani ne-ar permite să facem ceea ce putem
116:19
și odată ce vom înțelege asta vom putea face ca banii să lucreze pentru noi.
116:28
Puterea de a crea bani e atât de importantă, încât trebuie să avem grijă cine o posedă.
116:35
Dacă e cineva care va beneficia din crearea banilor,
116:38
atunci acesta va crea mai mulți bani, decât are nevoie economia.
116:42
Același lucru s-ar întâmpla dacă această putere va fi cedată politicienilor.
116:45
E cert că nu poți avea încredere în politicienii, care în încelași timp vor încerca să-i satisfacă pe votanți și să dețină puterea de crea bani.
116:55
E un real conflict de interese. Ce putem face cu adevărat
117:00
e să o cedăm unuia care nu se află în conflict de interese – o entitate independentă, transparentă și responsabilă.
117:06
Banii pot fi alocați conform necesităților și doleanțelor populației.
117:11
Ar putea fi create sisteme de alocare directă și democratică a fondurilor.
117:19
O rețea și reguli pot fi instituite pentru a incorpora teoria economică
117:25
cu cererea reală de bani și scopul emiterii lor.
117:30
Guvernul nu ar avea acces la sume largi de bani pentru a finanța conflictele armate,
117:36
fără a avea permisiunea populației.
117:40
Am putea monitoriza cu maximă precizie cum e folosită puterea de a crea bani.
117:45
Am putea vedea câți bani sunt creați și cum sunt distribuiți.
117:49
Aceasta, în esență, e metoda prin care obținem controlul asupra puterii de a crea bani și am putea opri abuzarea de ea.
117:55
Partidul Reformei Bănești a fost creat în 2005, imediat după alegerile generale din 2005.
118:03
Ideea Partidului e de a crea un nucleu fundamental asupra căruia toți ar cădea de acord.
118:11
Ar putea exista discrepanțe pe alte subiecte, e și corect, există diferite căi de abordare,
118:16
însă ideea centrală e de a găsi cel mai mic numitor comun pentru a atrage oamenii cu viziuni diferite.
118:26
Alegerea în Parlament nu e scopul nostru, scopul constă în abordarea problemei reformei monetare,
118:34
astfel încât oamenii să începe a vorbi de ea.
118:39
Siguranța bancară
118:44
Băncile nu ar trebui să aibă dreptul de a risca cu banii noștri, fără a avea permisiunea noastră.
118:48
Astfel, ele trebuie să ne ofere două categorii de conturi curente bancare. Unul să fie un cont sigur, un cont pentru efectuarea tranzacțiilor.
118:55
Banii plasați pe acești cont nu vor putea fi împrumutați de bancă. Ei nu sunt supuși la careva riscuri.
118:59
Celălalt ar fi un cont de investiții în care ne plasăm banii pentru o anumită perioadă de timp,
119:03
banca ar avea dreptul să-i preia pentru a-i investi. Plusul acestei sisteme constă în aceea că
119:11
atunci când o bancă falimentează, banii plasați în contul de siguranță în continuare vor rămâne acolo, fiind degrevați de riscuri.
119:17
Astfel, am putea mișca toate conturile de siguranță la o altă bancă, care e în continuare solvabilă.
119:21
Acele persoane care au făcut plasamente în conturile de investiții nu pierd totul,
119:25
ci vor avea de așteptat parcurgerea procedurii standarde de faliment pentru a afla câte din activele bănci le vor reveni.
119:34
În efect, statul nu va fi ținut să finanțeze băncile. Iar băncilor li se va permite falimentarea.
119:39
Sistemul ar corespunde formei în care e perceput de oameni,
119:41
adică dacă îți depozitezi banii în bancă, atunci aceștia sunt cu adevărat în siguranță, cel puțin așa se credea până la criza din 2008.
119:47
Există un larg spectru de oportunități, pe care la moment nu le valorificăm și
119:52
e ceea ce mă deranjează, nici nu experimentăm fiind conștienți de faptul că sistemul actual de fundamental defectuos.
119:59
Am suferit cea mai mare criză de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, realmente de la 1930.
120:05
Avem un sistem în care cei ce creează banii sunt oricum susținuți de noi.
120:11
La moment, realmente, avem cea mai orbilă situație posibilă, motiv pentru care trebuie să gândim o alternativă cardinală.
120:18
Astfel, atunci când vorbim despre viața de după reformă,
120:23
nu vorbim despre imposibilitatea de a lua împrumuturi, nu vorbim de faptul că va trebui să economisim timp de 50 ani pentru a cumpăra o casă.
120:29
Ideea nu presupune că nu ne vom putea permite o casă ce depășește de 10 sau 12 ori venitul nostru,
120:34
însă pe de-altă parte vorbim de faptul că o casă nu ar trebui să coste de 10 sau 12 ori mai scump decât acest venit.
120:40
Imobilele ar trebui să fie accesibile, similar altor bunuri. În continuare am putea să ne permitem o finanțare ipotecară.
120:46
Să obținem un credit pentru procurarea unui automobil. Afacerile în continuare ar beneficia de investiții.
120:52
Totul s-ar rezuma la ideea că datoria nu ar fi atât de mare. Ea nu ar fi o problemă atât de mare a vieții oamenilor.
121:01
Banking-ul de tipul persoană la persoană (peer to peer)
121:06
Acest tip de banking există de ceva timp. În esență, e un eBay al banking-ului,
121:13
care permite împrumutaților și împrumutătorilor să creeze o piață.
121:19
Dobânda de bază oferită de cel mai mare împrumutător de tipul „peer to peer”, Zopa, constituie 0,7%.
121:25
Riscul e minimizat prin fondurile comune, astfel încât fiecare contribuție a investitorilor pentru un anumit împrumut rămâne minimală.
121:33
Există un site destinat schimbului valutar, care permite evitarea sistemului bancar sau a celui de schimb valutar, intermediat de bănci,
121:44
totul se desfășoară de la persoană la persoană. Consider că multe din schimbările ce vor implica valutele, banii la general,
121:54
se vor datora impactului internetului. Intuiesc că vom vedea mult mai multe sisteme similare.
122:04
Vom vedea și mai multe aplicații și accesorii pentru telefoane, decât ne-am putea imagina
122:13
și cred că e abia începutul.
122:18
Impedimentele reformei
122:22
Problema reformei monetare, istoric vorbind, a fost întotdeauna un subiect sensibil, deoarece emană putere, bunăstare și privilegii incredibile.
122:34
Într-o perioadă în care abordarea științifică e atât de apreciată,
122:40
nu există justificative de a plasa sub marca taboo mecanismele și implicațiile proceselor monetare.
122:49
În calitatea de cetățeni democrați avem dreptul de a cere un sistem monetar stabil și benefic pentru societate.
122:57
Influența băncilor e destul de mare. Bănuiesc că ele vor refuza asemenea modele,
123:04
deși vorbim despre un fundament mult mai stabil pentru activitatea bancară.
123:12
Guvernul de coaliție a instituit o Comisie Independentă privind activitatea bancară.
123:19
Scopul ei e de a concepe recomandări pentru guvern privind modul în care poate fi reparat sectorul bancar.
123:27
Misiunea ei include identificarea unui mod de evitare în viitor a necesității de refinanțare a băncilor.
123:33
Atunci când Comisia își desfășoară întâlnirile publice, la fiecare din aceste întâlniri
123:40
participă cel puțin trei reprezentanți ai marilor bănci. E o relație bizară.
123:46
Dacă ai vrea să îmbunătățești reglementările în construcții,
123:49
nu ai angaja un văcar constructor, care ar ridica o construcție ce s-ar surpa.
123:53
Și atunci de ce cerem sfaturile băncilor atunci când discutam despre reforma bancară?
123:57
Comisia a recomandat două mari reforme.
124:03
Prima presupune implementarea unui sistem mai vast de absorbție a capitalului și pierderilor.
124:09
Măsura e complementară celor propuse de Acordul Basel III și va face ca sistemul bancar britanic să nu difere de cel al Europei.
124:19
A 2-a recomandare viza restricționarea activității de retail bancar.
124:25
Deși descrisă ca dură, măsura ar putea aduce beneficii băncilor,
124:31
deoarece instituțiile financiare de tip retail vor fi supuse unor reglementări de capital mai lejere în raport cu băncile de investiții.
124:40
Există această relație confortabilă dintre guvern și bănci.
124:43
Pe timp de plină criză, am vorbit cu cineva care lucra la Trezorerie
124:48
și acesta mi-a spus că fiecare a 2-a persoană cu care acesta avea de interacționat, lucra pentru una din marile bănci.
124:53
Astfel, atunci când vine timpul de a decide dacă o bancă va falimenta sau va fi salvată,
125:01
care va fi recomandarea oferită de cineva care activează în acea bancă?
125:06
Am o serie de scrisori expediate de mulți politicieni în decursul anilor.
125:17
În realitate primești scrisori în care nu se spune nimic, decât „Vă mulțumim!”.
125:24
Vă mulțumim pentru scrisoare, vă mulțumim pentru DVD. Le vom studia.
125:31
Sau în cazul scrisorilor adresate Primului-ministru câțiva ani în urma
125:38
se indica: Vă mulțumim pentru scrisoare, aceasta a fost remisă către Trezorerie, care indubitabil va răspunde la apelul Dvs.
125:46
Și, desigur, în continuare aștept, circa doi ani, un careva răspuns de la Trezorerie.
125:51
David Cameron e fiul unui broker ce lucrează la Panmure Gordon.
125:56
Tatăl lui Nick Clegg, adjunctul premierului britanic, era președinte la United Trust Bank.
126:00
Nick Clegg era anterior angajat în sectorul bancar.
126:04
18 din cei 23 de membri ai cabinetului de miniștri sunt milionari.
126:08
1% din cetățenii britanici sunt milionari, însă 78% din miniștri sunt milionari.
126:13
”Aceasta este stația de alimentare a frăției bancare!”
126:16
Bilanțul financiar al băncilor depășește de 4 ori valoarea PIB-ului britanic, echivalând £6 trilioane . Ele țin ostatici membrii publicului.
126:24
Averea lor a devenit atât de mare prin specularea cu sistemul financiar, încât am ajuns la punctul critic
126:30
unde colapsul unei singure bănci poate ruina întreaga economiei.
126:34
„Mănânc-o, mănânc-o acum, mănânc-o! E o angajată a sectorului public! Mănânc-o! Suge-i sângele, bea până la ultima picătură!”
126:41
Nu le putem permite băncilor să continue să activeze ca în trecut, deoarece nu vom vedea decât mai multe datorii,
126:48
mai multă sărăcie, mai multă inechitate și o nouă criză în următorii 5 sau 10 ani, pentru care va trebui din nou să plătim.
126:55
În ultimă instanță, e o problemă politică, deoarece reformele reclamate pot fi inițiate doar de Parlament.
127:04
Nu avem nevoie de un act legislativ voluminos. Parlamentului i se cere doar să le interzică băncilor de clearing
127:10
să creeze noi bani, bazați pe datoriile împrumutaților. Opriți-le!
127:27
Acesta e George, George lucra într-o bancă din City of London.
127:38
Însă, într-o zi fără a fi preîntâmpinat, banca lui George a falimentat. Din fericire, guvernul a salvat banca
127:45
și George și-a păstrat postul, dar guvernul hapsân a cerut ceva în schimbul acestui ajutor,
127:51
Acesta a cerut majorarea impozitului pe salariul și premiile lui George. Pentru cineva care are un mod de viață atât scump ca George,
127:58
un atare șoc poate fi devastator. Acum George suferă pentru a-și permite chiria apartamentului său riveran din centrul Londrei.
128:07
Anvelopele instalate pe Aston Martin-ul său se subțiază și abia corespund standardului legal.
128:11
Dacă situația lui George nu se va îmbunătăți sau dacă cineva ca tine nu-l va ajuta,
128:16
atunci George va fi forțat să ocolească croitorii de pe Saville Row și să-și cumpere un costum de la Topshop sau Next.
128:24
Și dacă George ar avea ceva de celebrat, acesta nu și-ar putea permite șampania cu care ar putea sărbători.
128:30
George nu e singur. Mulți suferă la fel. Nimeni nu știe când vor reveni timpurile bune.
128:42
Însă, cu ajutorul tău George își poate schimba viața. O simplă donație lunară poate aduce o rază de lumină în viața lui George.
128:55
Doar 395 £ l-ar putea ajuta să celebreze micile sale realizări cu o sticlă de șampanie Cristal.
129:02
900 £ i-ar permite lui George să-și cumpere un nou set de anvelope pentru Aston Martin.
129:07
2000 £ l-ar ajuta pe George să-și recupereze stima pentru sine, cu un costum de la un croitor prestigios de pe Saville Row. Însă și o mică cantitate îl va ajuta.
129:19
Doar 200 £ ar achita cina lui George și a prietenelor lui. Un surplus de 200 £ ar achita și băuturile.
129:27
Prin adopția unui bancher nu vei asigura doar suportul unui individ ca George, aflat în dificultate,
129:33
ci vei susține și localurile sofisticate din City of London, fabricanții mașinilor de lux din Italia, precum și croitorii de pe Saville Row.
129:41
Îți vei satisface datoria patriotică prin susținerea celei mai mari industrii britanice, aflată în timpuri de mare dificultate.
129:48
Și atunci când vor reveni timpurile bune, iar George își va recăpăta premiile,
129:52
taxele plătite de acesta vor contribui la finanțarea serviciilor publice, de care voi rău-platnicilor sunteți dependenți.
129:57
Astfel, până revin timpurile bune pentru George și pentru cei ca el, va oferiți să donați azi?
130:06
Traducere și adaptare: Alexandru Bot (Chișinău, 2014)

Lasa un comentariu

comments

Leave a comment

Aboneaza-te

Aboneaza-te la site pentru a primi notificari de fiecare data cand apare un documentar nou pe site.

like_facebook

Reclame

CLOSE
CLOSE